allenàre , vrb: alleniare Definition
fàere prus lena una cosa forte, mescamente una suferéntzia; lassare lasca una cosa tirada, una cosa càdria / a. sa voche = abbasciai sa boxi; a. s’andhera = andai prus abbellu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
abbambiai 1,
aflusciai,
allentai,
iscanzare
| ctr.
acadriare,
apretai,
incrispai
Sentences
nàdeli goi ca li allenat su dolore! ◊ pro cantu podes su patire allena! ◊ su sole allenat sa calura a s'intirinada ◊ gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos chi sa boghe deveit allenare ◊ cun custa cura sos dolores mi ant allenadu
2.
a boltas mi alleno sa chintolza ◊ si lis allenas aizu sa fune frazant totu! ◊ a pagu a pagu si allenat s'andhonzu (P.Casu)
3.
allena sa gianna!
Etymon
srd.
Translations
French
adoucir,
apaiser,
affaiblir
English
to diminish,
to soothe
Spanish
mitigar,
aliviar
Italian
mitigare,
lenire,
affievolire
German
mildern,
lindern,
schwächen.
fadiàe, fadiài, fadiàri , vrb: afadiai,
fadicare,
fadigare,
fatigai Definition
pigare a immarritzone a fortza de trebballare, camminare meda o fàere isfortzu
Synonyms e antonyms
cansai,
istimpidare,
istracare,
peleai,
strachedhai
| ctr.
pasai,
sfadiai
Sentences
curriant sempri sentza de si fadiai ◊ eus a camminai abbellu e candu si fadiaus si pasiaus ◊ babbu tuo at faticatu note e die pro lassare totu a tie
Etymon
ltn.
*faticare
Translations
French
peiner,
se fatiguer,
accabler
English
to work hard,
to prostrate
Spanish
esforzarse
Italian
faticare,
prostrare
German
ermüden,
schwächen.
ifrachíre , vrb: infrachiri,
inflachiri,
irfrachire Definition
fàere o essire fracu, débbile, lenu, de pagu fortza, pigare a frachesa; leare sa conca, fàere sa conca a brodu
Synonyms e antonyms
afrachiai,
flachèssiri,
indebbilitai,
inflachèssiri
/
atambainare,
scilibriri
Sentences
issu at deretadu a s’ifrachire e sa fortza sua si ch’est istirida ◊ sa fémina si fiat infrachia e aturàt crocada
2.
custu arrexonamentu mi est infrachendi sa conca, ita dannu! ◊ zughet sos bratzos ifrachidos
Etymon
srd.
Translations
French
débiliter
English
to enfeeble,
to weaken
Spanish
debilitar
Italian
debilitare
German
schwächen.
illauníre , vrb Definition
fàere débbile, chentza fortza
Synonyms e antonyms
ifrachire,
indebbilitare,
irdebbilitai,
ispoderire
Etymon
srd.
Translations
French
affaiblir
English
to weaken
Spanish
debilitar
Italian
svigorire
German
schwächen.
indebbilitài, indebbilitàre , vrb Definition
fàere a debbilesa, fàere débbile
Synonyms e antonyms
acalamai,
ifrachire,
spoderai
/
irdebbilitai
Sentences
de is cropus pigaus fut istétia indebbilitada sa crabetura
Translations
French
affaiblir,
débiliter
English
to weaken
Spanish
debilitar
Italian
indebolire,
debilitare
German
schwächen.
irdebbilitài , vrb: irdebbilitare Definition
fàere a debbilesa, fàere débbile; nau de cosas, ifinigare, fàere prus pagu de agguantu
Synonyms e antonyms
acalamai,
ifrachire,
illaunire,
indebbilitai,
infrachessi,
isteniai
| ctr.
afortire
Sentences
si t'irdebbilitas est peus: sacu irbóidu no abarrat istantàrgiu ◊ sa gana at irdebbilitau sos ànimos prus fortes
2.
si che ndhe li sighis a segare meda, de linna, l'irdebbilitas e no rezet prus, custa cosa!
Translations
French
débiliter,
affaiblir
English
to weaken
Spanish
debilitar
Italian
debilitare,
indebolire
German
schwächen.
sfinigài , vrb: ifiniare*,
scinigai Definition
fàere prus fine, prus débbile, bènnere mancu de sa debbilesa
Synonyms e antonyms
afinai,
afinicare,
assilingare,
assutighilare,
infinigae,
insutiligai,
irrussare,
isgumentare
/
ammustèlchere
| ctr.
ingrussai
2.
sentza de papai, si ant a sfinigai in caminu poita benint de aillargu ◊ iat a ai bófiu itzerriai a boxi manna po dhi fai iscí ca cuss'amori dhi sfinigàt s'ànima, ma no podiat fai nudha ◊ sfinigada de su prantu, iat pigau sonnu
Translations
French
s'amincir,
affaiblir,
épuiser
English
to wear out,
to make thin,
to weaken
Spanish
adelgazar,
agotar
Italian
assottigliare,
indebolire,
sfinire
German
feiner machen,
schwächen,
erschöpfen.
tzacoràre , vrb: atzacorare Definition
pigare o tènnere tzacoradura, èssere malaidóngiu, ingòllere calecuna maladia
Synonyms e antonyms
ammagangiai,
magunire,
tacare,
tunconire
Sentences
su fritu s'intendhet intro de carre punghicosu che fritza, tzacorandhe intas su sàmbene
2.
est tzacorau a prummones ◊ fintzas in crésia pessabat a cussu budhone tzacorau (S.Spiggia)
Translations
French
abattre
English
to crush
Spanish
abollar,
magullarse,
debilitarse
Italian
acciaccare
German
schwächen.