annapài , vrb: annapare Definizione
su pònnere o si pònnere ananti coment'e una napa o velu chi no lassat bíere bene cun bene; dhu narant fintzes de sa lughe forte chi ferit a ogos e po calecuna iscuta no lassat bíere o po calecuna cosa o idea chi no lassat bíere s’arrexone o sa beridade; in sa faina de is sonagiàrgios, pònnere po arrefortzu is napos a sa sonàgia in su tretu inue si assardant is oros chi si benint apare
Sinonimi e contrari
abbelare,
abbujare,
afuscai,
imbelare,
impannare,
inchelare,
infuscai,
intelai
/
alluinai
Frasi
su fumu de centu fogajas annapàt su soli e a denoti sa luna ◊ s'àlidu annapat s'isprigu fridu ◊ su soli est annapau ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu
2.
su sole mi annapat ◊ s'ódiu ti annapat su chervedhu ◊ s'amori annapat dónnia cosa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
embuer,
brouiller
Inglese
to mist up
Spagnolo
empañar,
ofuscar
Italiano
appannare
Tedesco
anhauchen.
annebidàe, annebidài , vrb: annepidare,
nebidai Definizione
guastare sa cosa a népide; pònnere o calare népide o cosa coment'e népide chi impedit de bíere, de cumprèndhere
Sinonimi e contrari
anneulare,
boerare
2.
dhi at annebidau is ogus, is pentzamentus ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu ◊ de mentes annepidadas in su cilleri ndhe dhue at medas ◊ sa bia si annebidàt de pruini
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
embrumer,
brouiller,
assombrir
Inglese
to fog,
to dim,
to darken
Spagnolo
nublar,
aneblar,
ofuscar
Italiano
annebbiare,
offuscare
Tedesco
umnebeln,
verdunkeln.
avalotài , vrb: avolotai,
avolotare Definizione
pònnere tréulu, burdellu, fàere movimentu de betare apare, morigare sa cosa, fintzes pònnere s'unu contras a s'àteru
Sinonimi e contrari
abbolotai,
abborotai,
buliare 1,
sciambullai,
streulai
| ctr.
apachiare,
apasaogare,
assantai,
assebiai,
assentulae
Frasi
avolotaus che is macarronis de Pauli
Etimo
ctl.
avalotar
Traduzioni
Francese
bouleverser,
brouiller
Inglese
to upset
Spagnolo
alborotar
Italiano
scompigliare
Tedesco
in Unordnung bringen,
durcheinander bringen.
batagugliàre , vrb Definizione
betare apare, ammesturare totu, pònnere a tréulu
Sinonimi e contrari
atrepillai,
atrobodhare,
imbogiare,
trabojare,
trebedhai,
trobodhicai
Traduzioni
Francese
brouiller
Inglese
to upset,
to confuse
Spagnolo
confundir
Italiano
confóndere,
scompigliare
Tedesco
vermischen.
imbelàre , vrb: invelare Definizione
pònnere velu o impannu in ogos: nau in cobertantza, no atuire bene, coment’e pigare sa conca cun calecunu sentidu forte / i. a ccn. o calecuna cosa che peta púdida = arròsciri che petza pudéscia
Sinonimi e contrari
abbelare,
afuscai,
annapai,
impannare,
inchelare,
infuscai,
intelai
/
abbaradhare,
abbelare,
inamorai,
indeosare
Frasi
sas làcrimas li ant imbeladu sos ocros ◊ zuchiat sos ocros imbelaos, chene luche ◊ sos aranzolos ballant in pipiristas imbelàndhemi sas pupias chin tadharanos ◊ l'at inveladu e non vidiat nudha
2.
sa carre ch'intendhiat in petus, su sinu nudu in foras de sa camisa isbardelliada, l'at imbeladu (L.Pusceddu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
voiler,
brouiller,
offusquer
Inglese
to veil,
to dim
Spagnolo
velar,
ofuscar
Italiano
velare,
offuscare
Tedesco
verschleiern.
impannàe, impannài, impannàre , vrb Definizione
pònnere impannu, coment'e leare sa vista cun calecuna cosa chi no lassat bíere bene (es. fumu), pònnere in ogos una genia de velu; leare o annapare sa vista cun sa lughe a tropu; a logos, fascare (mescamente nau po pipios piticos) e fintzes carragiare, ammontare, pònnere s'aforru
Sinonimi e contrari
afuscai,
annapai,
imbelare,
inchelare,
infuscai,
intelai
/
alluinai,
illughinare
/
fascai
/
carragiai
/
forrare
Frasi
una nue trista impannadu mi at sa vista (Grolle)◊ sos ojos mios si sunt impannados, sas manos si sunt fatas tremuleas ◊ de néula lu bides impannadu ◊ cussos ammentos li vatuant tristura a su coro impannànneli sos ocros
2.
su sole m'impannat ◊ si ant postu sas manos in cara pro no los impannare su sole
3.
s’àcua aviendi de sa diga nd’impannat totu su sartu bonu de sa forada de monti ◊ su sartu fut impannau de bestiàmini ◊ su celu fut impannendusì e si fut serrau in totu de s'annúelu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
brouiller la vue
Inglese
to mist (up)
Spagnolo
empañar
Italiano
appannare
Tedesco
verschleiern.
inchelàre , vrb Definizione
coment'e pònnere in is ogos una napa (chelu de arangiolu) chi no lassat bíere crara sa cosa / i. sa vista = menguai, abbasciai sa vista
Sinonimi e contrari
afuscai,
annapai,
chelare,
imbelare,
impannare,
infuscai,
intelai
Frasi
avivat sas pupias incheladas ◊ su Sole no si est incheladu in ojos tuos ◊ inchelant notes de pascionu e albeschint dies de trementu ◊ gighet sos ojos inchelados ◊ sas làmbrigas li inchelant sos ogros
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
voiler,
brouiller,
offusquer
Inglese
to veil,
to dim
Spagnolo
ofuscar,
velar
Italiano
velare,
offuscare
Tedesco
verhüllen.
intelài , vrb: intelare Definizione
si narat de is ogos chi si faent coment'e annapaos, prus che àteru po debbilesa o mancamentu de fortzas
Sinonimi e contrari
afuscai,
annapai,
imbelare,
impannare,
inchelare,
infuscai
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
brouiller,
altérer la vue
Inglese
to dim
Spagnolo
entelar
Italiano
offuscare
Tedesco
verdunkeln.
intrebedhài , vrb: introbedhai Definizione
nau de cosa, de chistione, èssere o essire totu troboia, betada apare, difícile, mala a iscapiare o a cumprèndhere / i. sa língua = cufúndheresi faedhendhe, agatare difítzile a faedhare
Sinonimi e contrari
atrepillai,
atrobodhare,
atrobutzare,
imbogiare,
imbrabugliare,
trabojare,
trebedhai,
trobodhicai
Frasi
sa chistioni est cumentzendi a s'introbedhai ◊ cussu s'intrebedhat fuedhendu ◊ fostei si nci est ammisturau e at introbedhau sa cosa ◊ mancu mali, a vostè no dh'introbedhat sa língua! ◊ cun custus dícius… issu est circandho de introbedhai totu is chistiones!
2.
seu intrau in s'àcua e in cambas s'est intrebedhau unu cantu de erba de mari
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brouiller
Inglese
to tangle up
Spagnolo
enredar
Italiano
ingarbugliare
Tedesco
verwirren.
stragamullài , vrb: istragamuzare,
stragamuxai Definizione
betare o pònnere apare, ammesturare chentza régula coment’efetu de movimentu, de agiàgaru; bogare o fàere fuire a unu o un’animale de mala manera, brigare, pesare (o fintzes ischidare) de botu po assíchidu
Sinonimi e contrari
agiolotare,
atrepillai,
isordulare,
studugai,
trumbugliai
/
certai,
salargiare,
zagarare
2.
mi timu chi su sciarrocu siat mannu ca at lassau imbròglius e pagamentas: est un'eredadi bèni stragamullada! ◊ is bòis funt totu stragamullaus: no dh'as inténdiu cussu sonu?
3.
po ndi dha istolli de Antoni, sa piciochedha, dh'apu bèni stragamullara! ◊ dh'apu stragamullau ca mi at segau unu pratu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brouiller,
mettre en désordre
Inglese
to upset
Spagnolo
desordenar
Italiano
scompigliare
Tedesco
durcheinanderbringen.