annapài , vrb: annapare Definizione su pònnere o si pònnere ananti coment'e una napa o velu chi no lassat bíere bene cun bene; dhu narant fintzes de sa lughe forte chi ferit a ogos e po calecuna iscuta no lassat bíere o po calecuna cosa o idea chi no lassat bíere s’arrexone o sa beridade; in sa faina de is sonagiàrgios, pònnere po arrefortzu is napos a sa sonàgia in su tretu inue si assardant is oros chi si benint apare Sinonimi e contrari abbelare, abbujare, afuscai, imbelare, impannare, inchelare, infuscai, intelai / alluinai Frasi su fumu de centu fogajas annapàt su soli e a denoti sa luna ◊ s'àlidu annapat s'isprigu fridu ◊ su soli est annapau ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu 2. su sole mi annapat ◊ s'ódiu ti annapat su chervedhu ◊ s'amori annapat dónnia cosa Etimo srd. Traduzioni Francese embuer, brouiller Inglese to mist up Spagnolo empañar, ofuscar Italiano appannare Tedesco anhauchen.

annebidàe, annebidài , vrb: annepidare, nebidai Definizione guastare sa cosa a népide; pònnere o calare népide o cosa coment'e népide chi impedit de bíere, de cumprèndhere Sinonimi e contrari anneulare, boerare 2. dhi at annebidau is ogus, is pentzamentus ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu ◊ de mentes annepidadas in su cilleri ndhe dhue at medas ◊ sa bia si annebidàt de pruini Etimo srd. Traduzioni Francese embrumer, brouiller, assombrir Inglese to fog, to dim, to darken Spagnolo nublar, aneblar, ofuscar Italiano annebbiare, offuscare Tedesco umnebeln, verdunkeln.

avalotài , vrb: avolotai, avolotare Definizione pònnere tréulu, burdellu, fàere movimentu de betare apare, morigare sa cosa, fintzes pònnere s'unu contras a s'àteru Sinonimi e contrari abbolotai, abborotai, buliare 1, sciambullai, streulai | ctr. apachiare, apasaogare, assantai, assebiai, assentulae Frasi avolotaus che is macarronis de Pauli Etimo ctl. avalotar Traduzioni Francese bouleverser, brouiller Inglese to upset Spagnolo alborotar Italiano scompigliare Tedesco in Unordnung bringen, durcheinander bringen.

batagugliàre , vrb Definizione betare apare, ammesturare totu, pònnere a tréulu Sinonimi e contrari atrepillai, atrobodhare, imbogiare, trabojare, trebedhai, trobodhicai Traduzioni Francese brouiller Inglese to upset, to confuse Spagnolo confundir Italiano confóndere, scompigliare Tedesco vermischen.

imbelàre , vrb: invelare Definizione pònnere velu o impannu in ogos: nau in cobertantza, no atuire bene, coment’e pigare sa conca cun calecunu sentidu forte / i. a ccn. o calecuna cosa che peta púdida = arròsciri che petza pudéscia Sinonimi e contrari abbelare, afuscai, annapai, impannare, inchelare, infuscai, intelai / abbaradhare, abbelare, inamorai, indeosare Frasi sas làcrimas li ant imbeladu sos ocros ◊ zuchiat sos ocros imbelaos, chene luche ◊ sos aranzolos ballant in pipiristas imbelàndhemi sas pupias chin tadharanos ◊ l'at inveladu e non vidiat nudha 2. sa carre ch'intendhiat in petus, su sinu nudu in foras de sa camisa isbardelliada, l'at imbeladu (L.Pusceddu) Etimo srd. Traduzioni Francese voiler, brouiller, offusquer Inglese to veil, to dim Spagnolo velar, ofuscar Italiano velare, offuscare Tedesco verschleiern.

impannàe, impannài, impannàre , vrb Definizione pònnere impannu, coment'e leare sa vista cun calecuna cosa chi no lassat bíere bene (es. fumu), pònnere in ogos una genia de velu; leare o annapare sa vista cun sa lughe a tropu; a logos, fascare (mescamente nau po pipios piticos) e fintzes carragiare, ammontare, pònnere s'aforru Sinonimi e contrari afuscai, annapai, imbelare, inchelare, infuscai, intelai / alluinai, illughinare / fascai / carragiai / forrare Frasi una nue trista impannadu mi at sa vista (Grolle)◊ sos ojos mios si sunt impannados, sas manos si sunt fatas tremuleas ◊ de néula lu bides impannadu ◊ cussos ammentos li vatuant tristura a su coro impannànneli sos ocros 2. su sole m'impannat ◊ si ant postu sas manos in cara pro no los impannare su sole 3. s’àcua aviendi de sa diga nd’impannat totu su sartu bonu de sa forada de monti ◊ su sartu fut impannau de bestiàmini ◊ su celu fut impannendusì e si fut serrau in totu de s'annúelu Etimo spn. Traduzioni Francese brouiller la vue Inglese to mist (up) Spagnolo empañar Italiano appannare Tedesco verschleiern.

inchelàre , vrb Definizione coment'e pònnere in is ogos una napa (chelu de arangiolu) chi no lassat bíere crara sa cosa / i. sa vista = menguai, abbasciai sa vista Sinonimi e contrari afuscai, annapai, chelare, imbelare, impannare, infuscai, intelai Frasi avivat sas pupias incheladas ◊ su Sole no si est incheladu in ojos tuos ◊ inchelant notes de pascionu e albeschint dies de trementu ◊ gighet sos ojos inchelados ◊ sas làmbrigas li inchelant sos ogros Etimo srd. Traduzioni Francese voiler, brouiller, offusquer Inglese to veil, to dim Spagnolo ofuscar, velar Italiano velare, offuscare Tedesco verhüllen.

intelài , vrb: intelare Definizione si narat de is ogos chi si faent coment'e annapaos, prus che àteru po debbilesa o mancamentu de fortzas Sinonimi e contrari afuscai, annapai, imbelare, impannare, inchelare, infuscai Etimo spn. Traduzioni Francese brouiller, altérer la vue Inglese to dim Spagnolo entelar Italiano offuscare Tedesco verdunkeln.

intrebedhài , vrb: introbedhai Definizione nau de cosa, de chistione, èssere o essire totu troboia, betada apare, difícile, mala a iscapiare o a cumprèndhere / i. sa língua = cufúndheresi faedhendhe, agatare difítzile a faedhare Sinonimi e contrari atrepillai, atrobodhare, atrobutzare, imbogiare, imbrabugliare, trabojare, trebedhai, trobodhicai Frasi sa chistioni est cumentzendi a s'introbedhai ◊ cussu s'intrebedhat fuedhendu ◊ fostei si nci est ammisturau e at introbedhau sa cosa ◊ mancu mali, a vostè no dh'introbedhat sa língua! ◊ cun custus dícius… issu est circandho de introbedhai totu is chistiones! 2. seu intrau in s'àcua e in cambas s'est intrebedhau unu cantu de erba de mari Etimo srd. Traduzioni Francese brouiller Inglese to tangle up Spagnolo enredar Italiano ingarbugliare Tedesco verwirren.

stragamullài , vrb: istragamuzare, stragamuxai Definizione betare o pònnere apare, ammesturare chentza régula coment’efetu de movimentu, de agiàgaru; bogare o fàere fuire a unu o un’animale de mala manera, brigare, pesare (o fintzes ischidare) de botu po assíchidu Sinonimi e contrari agiolotare, atrepillai, isordulare, studugai, trumbugliai / certai, salargiare, zagarare 2. mi timu chi su sciarrocu siat mannu ca at lassau imbròglius e pagamentas: est un'eredadi bèni stragamullada! ◊ is bòis funt totu stragamullaus: no dh'as inténdiu cussu sonu? 3. po ndi dha istolli de Antoni, sa piciochedha, dh'apu bèni stragamullara! ◊ dh'apu stragamullau ca mi at segau unu pratu Etimo srd. Traduzioni Francese brouiller, mettre en désordre Inglese to upset Spagnolo desordenar Italiano scompigliare Tedesco durcheinanderbringen.

«« Cerca di nuovo