Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
còce , nf: còcia 1,
colce,
còlcia,
còncia 1,
còrcia,
cortza,
cròcia,
crotza,
crotze,
grotza Definizione
genia de ammontu grussu de pònnere a su letu in ierru, fintzes bestimentu coment'e tzamarra (pedhes longas); pígiu de calecuna cosa
Sinonimi e contrari
coberta,
manta,
trapeu
Frasi
fui carendindi de su soraju cun sa cròcia po dha samunai, sceti no mi seu bia arrumbiendi! ◊ coces, fressadas, lentolos e iscacos tocaiat a nois a los conziminare ◊ mi fipo addrummentatu cucuzàndhemi suta de sas crotzas ◊ mi ammanto sa cortza po mi fàere cuerru ◊ bi teniat còncias e coberiletos de brocadu
2.
custa còrcia de arena est intipia, de dexi carrus de terra! ◊ atraessendhe còlcias de nie intendhiat una frina chena asprore
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
couverture,
courtepointe
Inglese
blanket
Spagnolo
colcha
Italiano
cóltre,
trapunta,
piumóne
Tedesco
Bettdecke,
Steppdecke,
Federdecke.
frassàda , nf: frassata,
frensada,
fressada,
fressata Definizione
ammontu no tanti grussu, po su letu, de lana o fintzes de tiras de orrobba de diferentes colores / giúghere una cosa che fressada de pignora = pigare a s'imbola imbola, de unu logu a s'àteru
Sinonimi e contrari
burra,
coberta,
fàniga,
tzellone
Frasi
sunt totucantos drommios bene ammuntados cun fressadas e mantas ◊ una frensada totu a corriolos li faghiat de letu e de banita ◊ tenet sos filos chi li parent adatos a fàchere sas frassatas
2.
sa bòveda de su chelu bianca nida isterret sa fressada de sos istedhos (G.Fiori)
Terminologia scientifica
ts
Etimo
ctl., spn.
flassada, frazada
Traduzioni
Francese
couverture
Inglese
blanket
Spagnolo
frazada
Italiano
copèrta
Tedesco
Decke.
iscrobósu , agt, nm Definizione
chi o chie costumat a pònnere tréulu, burdellu, avolotu
Sinonimi e contrari
insulladori,
intzodhineri,
iscontritzu,
piliseri,
supuzeri,
trebuleri
Frasi
mi che bogat in s'América lontana custa pesta iscrobosa e andhantana (G.Ruju)
Traduzioni
Francese
trouble-fête,
turbulent
Inglese
wet blanket,
turbulent
Spagnolo
aguafiestas,
turbulento
Italiano
guastafèste,
turbolènto
Tedesco
spielverderber,
aufrürerisch.