aciocài, aciocàre, aciocàri , vrb: agiocai Definizione
pigare a cropos, pigare a briga, a befa, giare una briga; arregòllere a unu logu, aciapare o agatare a unu faendho dannu o furandho, o fuindho; acudire, lòmpere, ammuntonare, chistire impare, pinnigare pigandho totu o cosa meda
Sinonimi e contrari
abbanzare,
atripai,
isciúdere,
magiare,
surrai
/
certai
/
acafai,
aciapai,
aggafai,
assacarrare,
adobiai,
cassai,
collire,
tènnere,
tenturai
Modi di dire
csn:
a. sa terra acanta a sa matixedha = collire o afranzare sa terra a su prantone; a. a fuiri, a cúrriri = illoràresi a fuire, a cúrrere
Frasi
s'iscocu su ladroni tochendimí is crabitas nci dh'aciocu su cani!
2.
candu ndi aciocàst unu muntoni de cosa, de cuss'ortu, ciai fusta cuntenta! ◊ soi aciocandu ladàmini ◊ aciocamindi cussu libbru! ◊ cuss'orruga aciocàt s'abba de totu sa bidha e si fut fata a unu frúmini ◊ sa genti aciocat prus a innòi chi no a crésia ◊ comente at apertu su portale, sa gente si est aciocada a pratza (I.Patta)◊ a s'umbra is pipius aciocànt e giogànt impare ◊ a bortas is féminas si aciocant a piscinai
3.
iant inténdiu una fémina aciochendu su pobidhu po mòri de un'atra fémina ◊ dh'ant aciocau canis arrabiaus ◊ ant aciocau is ladronis furendi
4.
ant aciocau a cúrriri
Etimo
spn.
achocar
Traduzioni
Francese
malmener,
capturer,
entasser
Inglese
to beat up,
to heap,
to capture
Spagnolo
pegar,
capturar,
detener
Italiano
malmenare,
catturare
Tedesco
mißhandeln,
gefangennehmen.
arrestài , vrb: arrestare Definizione
pònnere is ferros, betare in presone a unu / a. líteras = frimmare sa posta a manera chi no lompat a chie depet
Sinonimi e contrari
ammanetare,
imprasonai,
ingalerare,
ingiabbulare,
ingribbiai,
tènnere
| ctr.
iscapare
Frasi
is carabbineris fuant benius a domu po arrestai su babbu ◊ custa cantzone dh'iat cantada su bochidore in s’ora chi dhu fiant arrestandho ◊ a chini mi bollit ponni in contraventzioni, a chini mi bollit arrestai! ◊ una vorta ndhe l'at finia in caserma, ma non ca l'aviant arrestau
Traduzioni
Francese
arrêter
Inglese
to arrest,
to capture
Spagnolo
detener
Italiano
arrestare,
catturare
Tedesco
verhaften.
ciàpa , nf: aciapa* Definizione
su aciapare, su tènnere, leare calecuna cosa, prus che àteru in su sensu de fura prana, fata cun trassa e no a prepoténtzia / fai ciapa = furare, tènnere, cassai
Sinonimi e contrari
arrelantzu,
bardana,
busca,
fura,
furtu,
ladratzonia,
ladroneria,
sdorrobbatóriu,
tentura 1
Frasi
una dí si dhi presentant dus pòburus impari, sigurus de si diverti e de fai bella ciapa (V.Ulargiu)
2.
sèmpiri chi eis a bessí po fai ciapa e pastorai (Scomúniga)
Traduzioni
Francese
capture
Inglese
catching,
capture
Spagnolo
toma,
captura
Italiano
présa,
cattura
Tedesco
Gefangennahme.
tentúra 1 , nf Definizione
su tenturare bestiàmene; su chi si pagat po dhu tènnere tenturau, acorrau in cherina fintzes a candho essit su mere e pagat su dannu chi at fatu; trebballu a pinnigas o gajas chi si faet in sa gunnedha o in sa camisa de unos cantu costúmenes de fémina
Sinonimi e contrari
aciapa,
arrestu 1
/
teníngiu
/
cdh. tintura
2.
chie tenet bestiàmine in cherina pagat sa tentura ◊ depiant pagare sa tentura fintzas si no aiant fatu dannu ◊ pro ch'èssere issitu dae trèmenes mi ant postu tintura ◊ is barracellos furint prontos a sa tentura de is pegos faendho dannu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
capture
Inglese
capture
Spagnolo
captura
Italiano
cattura
Tedesco
Gefangennahme,
Fang.
tenturài, tenturàre , vrb: atenturai,
tinturai 1,
tinturare Definizione
tènnere, aciapare e acorrare su bestiàmene sodigau a solu faendho dannu, in logu de pòdere fàere dannu, aciapare e impresonare; V. Porru: acusai su penali a cudhus chi, contra a sa proibbitzioni, ant introdúsiu bestiàmini in logu proibbiu o ant fatu dannu
Sinonimi e contrari
aciocai,
acorrae 1,
assocare,
tènnere
Frasi
it'errore, sas arbeghes dhas at agatadas su barratzellau e tenturadas dhas ant! ◊ a Fulanu dh'ant tinturadu sas albeghes ◊ is barracellus mi ant tenturau is brabeis
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
capturer
Inglese
to capture
Spagnolo
capturar
Italiano
catturare
Tedesco
gefangennehmen.