cascabédhu, cascabéllu , nm: cascavèglia,
cascavégliu,
cascavellu Definizione
idea badhinosa, pistighíngiu, pentzamentu malu; nau de unu, chi dh'ant orróschiu o chi at orróschiu; a logos, genia de sonàgia pitichedhedha / ghetare cascavégliu a unu = ficare ódiu, tírria, menospretziai
Sinonimi e contrari
bidhídhiri,
bigirria,
erredha,
férnia,
fumacera,
irriolu,
iscrapitzada,
meleda,
zibbírriu
/
ischiglitu
Modi di dire
csn:
bogai (o bogaisindi) is cascavellus de conca = fàghere lassare (o lassare) sas ideas macas, sos machines; lassai su cascavellu, o is cascavellus; ghetai cascavellu a ccn. = leare a regelu
Frasi
e no nci dh'essit su cascavégliu de conca! ◊ podides irmazinare su cascavellu chi mi at postu candho mi at allegadu de "sos àteros astros"! (A.Deplano)◊ issu at ghetau cascavellu a is barracellus e a is canis ◊ bogai su mediori e is cascavèglias!
Etimo
ctl.
cascavell
Traduzioni
Francese
fantaisie,
idée fixe
Inglese
fancy,
oddness
Spagnolo
capricho,
antojo
Italiano
caprìccio,
bizzarrìa,
idèa fissa
Tedesco
Laune,
fixe Idee.
melèda , nf, nm: meledu,
meletu,
miletu Definizione
cosa chi si pentzat; genia de idea chi benit a conca deasi chentza dha pesare meda, cambiamentu de idea, fintzes s'índula de unu
Sinonimi e contrari
pessada,
pensamentu
/
aconcada,
acucada,
acucu,
atzilivriada,
férnia,
fumacera,
muschinada
Modi di dire
csn:
fàghere meledu = cambiare idea; èssere de vonu meletu = de naturale bonu
Frasi
est zente de bonu meledu e bene intentzionada ◊ de meledos a conca mi ndhe aiat bénnidu àteros e no bi aiat de si meravizare si faghia cosa chi pariat machine ◊ candho li benit su meledu si ponet a pintare ◊ in conca zughet oriolos e meledos ◊ a ti ndhe benit de meledos, totu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inspiration,
bizarrerie
Inglese
inspiration,
oddness
Spagnolo
inspiración,
extravagancia
Italiano
ispirazióne,
bizzarrìa
Tedesco
Inspiration,
Eingebung,
Bizarrerie.