bagiànu 1 , agt: bogianu Definizione chi si credet, chi si giaet importu mannu Sinonimi e contrari abagiau, agiogatzadu, bagianeri, bantageri, brafanteri, frallusteri, gioguanu, ispacone, marietadore, piberudu, scaviau, ventulanu Frasi cantendi bagianu, gosat de s'oghianu, pinnas doradas bogat: gei est unu caboniscu!…(E.Pintor Sírigu)◊ su bagadiu est connotu a su passu bagianu ◊ no bis aundi ti ghetas, bagadiu bagianu! Terminologia scientifica ntl Etimo itl. baggiano Traduzioni Francese vaniteux Inglese vain Spagnolo vanidoso, presumido Italiano vanitóso, civettuòlo Tedesco eitel.

blaghéri , agt: bragheri Definizione chi o chie bragat de is cosas suas, mescamente candho est a tropu; chi portat braga, chi ndh'est cuntentu meda, de calecuna cosa o de ccn. / ogu bragheri = s'ogru mortu de una puda Sinonimi e contrari bantaditu, bantageri, bragosu, creitosu, galaberosu, ispacone, ispazeradore, pageri, pagiosu, scaviau, ventulanu Frasi no lu dabat a bíere, ma fit bragheri ca su ghéneru l'aiat pesau ◊ pagu braghera… nanca tenit domu bella cun sala e aposentus no isciu cantus! ◊ su paone est un'animale bragheri ◊ no ti acatas chi ses totu ischinniu, bragheri?! Terminologia scientifica ntl Etimo itl.p blaghè Traduzioni Francese vaniteux Inglese vain Spagnolo vanitoso Italiano vanitóso Tedesco eitel.

pagéri , agt, nm: palgeri, palleri, paxeri, pazeri Definizione chi o chie est prenu de braga, chi si bantat o credet meda Sinonimi e contrari bantaditu, bantageri, blagheri, bragosu, crétidu, ispacone, scaviau, spaxeri Frasi candu passas in pratza fais passus palleris ◊ at a èssi pagu pallera, cun totu cussu bèni chi dh'ant lassau!…◊ chini si vantat ricu est palleri (E.Loni) Terminologia scientifica ntl Etimo srd. Traduzioni Francese vaniteux, fanfaron Inglese vain person, blusterer Spagnolo vanidoso, creído, fanfarrón Italiano vanitóso, fanfaróne Tedesco eitler Mensch, Prahler.

scrèiri , vrb: iscrèdere*, screri Definizione lassare o acabbare de crèdere, no crèdere in su sensu de no ibertare prus sa cosa chi unu fut ibertandho / pps. scrétiu Sinonimi e contrari disaprensionai, discrèiri / storrai Modi di dire csn: screi a unu = fàghere a manera chi no pesset prus a sa cosa chi fit ispetendhe, fàghere passare s’idea; screisí de una cosa, de unu = ispònnere, no pessare prus a una cosa, a unu Frasi no si screat, ca comenti cuberu su dinai ciai apu a èssi puntuali! ◊ pobidha mia depit èssi giai scrétia candu no mi at biu torrendi 2. at cunvintu e scrétiu genti meda ◊ benemindi de prexu, ca fiat seguru de nd'ai scrétiu is bandidus! ◊ no mi ndi potzu screi, de tui: ti portu iscritu in su coru! ◊ mi femu apuntau, a salias longas, ananti de is liconerias, ma giaja mi nd'iat scrétiu Traduzioni Francese ne plus attendre Inglese to give up after a vain waiting Spagnolo resignarse Italiano sméttere di aspettare dópo aver attéso invano Tedesco vergebliches Warten abrechnen.

«« Cerca di nuovo