bagiànu 1 , agt: bogianu Definizione
chi si credet, chi si giaet importu mannu
Sinonimi e contrari
abagiau,
agiogatzadu,
bagianeri,
bantageri,
brafanteri,
frallusteri,
gioguanu,
ispacone,
marietadore,
piberudu,
scaviau,
ventulanu
Frasi
cantendi bagianu, gosat de s'oghianu, pinnas doradas bogat: gei est unu caboniscu!…(E.Pintor Sírigu)◊ su bagadiu est connotu a su passu bagianu ◊ no bis aundi ti ghetas, bagadiu bagianu!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
itl.
baggiano
Traduzioni
Francese
vaniteux
Inglese
vain
Spagnolo
vanidoso,
presumido
Italiano
vanitóso,
civettuòlo
Tedesco
eitel.
blaghéri , agt: bragheri Definizione
chi o chie bragat de is cosas suas, mescamente candho est a tropu; chi portat braga, chi ndh'est cuntentu meda, de calecuna cosa o de ccn. / ogu bragheri = s'ogru mortu de una puda
Sinonimi e contrari
bantaditu,
bantageri,
bragosu,
creitosu,
galaberosu,
ispacone,
ispazeradore,
pageri,
pagiosu,
scaviau,
ventulanu
Frasi
no lu dabat a bíere, ma fit bragheri ca su ghéneru l'aiat pesau ◊ pagu braghera… nanca tenit domu bella cun sala e aposentus no isciu cantus! ◊ su paone est un'animale bragheri ◊ no ti acatas chi ses totu ischinniu, bragheri?!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
itl.p
blaghè
Traduzioni
Francese
vaniteux
Inglese
vain
Spagnolo
vanitoso
Italiano
vanitóso
Tedesco
eitel.
pagéri , agt, nm: palgeri,
palleri,
paxeri,
pazeri Definizione
chi o chie est prenu de braga, chi si bantat o credet meda
Sinonimi e contrari
bantaditu,
bantageri,
blagheri,
bragosu,
crétidu,
ispacone,
scaviau,
spaxeri
Frasi
candu passas in pratza fais passus palleris ◊ at a èssi pagu pallera, cun totu cussu bèni chi dh'ant lassau!…◊ chini si vantat ricu est palleri (E.Loni)
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vaniteux,
fanfaron
Inglese
vain person,
blusterer
Spagnolo
vanidoso,
creído,
fanfarrón
Italiano
vanitóso,
fanfaróne
Tedesco
eitler Mensch,
Prahler.
scrèiri , vrb: iscrèdere*,
screri Definizione
lassare o acabbare de crèdere, no crèdere in su sensu de no ibertare prus sa cosa chi unu fut ibertandho / pps. scrétiu
Sinonimi e contrari
disaprensionai,
discrèiri
/
storrai
Modi di dire
csn:
screi a unu = fàghere a manera chi no pesset prus a sa cosa chi fit ispetendhe, fàghere passare s’idea; screisí de una cosa, de unu = ispònnere, no pessare prus a una cosa, a unu
Frasi
no si screat, ca comenti cuberu su dinai ciai apu a èssi puntuali! ◊ pobidha mia depit èssi giai scrétia candu no mi at biu torrendi
2.
at cunvintu e scrétiu genti meda ◊ benemindi de prexu, ca fiat seguru de nd'ai scrétiu is bandidus! ◊ no mi ndi potzu screi, de tui: ti portu iscritu in su coru! ◊ mi femu apuntau, a salias longas, ananti de is liconerias, ma giaja mi nd'iat scrétiu
Traduzioni
Francese
ne plus attendre
Inglese
to give up after a vain waiting
Spagnolo
resignarse
Italiano
sméttere di aspettare dópo aver attéso invano
Tedesco
vergebliches Warten abrechnen.