bídri , nm: bidru,
birdi 1,
bírdiu,
birdu,
bridu,
fidru,
vidru Definizione
genia de materiale chi lassat passare sa lughe, fintzes orrugu de custu materiale fatu a pígiu o fógliu ladu de tantas grussàrias segundhu a ite serbit
Sinonimi e contrari
cidru 1,
gridu,
imbidri
Frasi
is birdis de is fentanas lassant intrai su soli ◊ fentana e porta a birdis ◊ bi at serras tancadas a bidros
Etimo
ltn.
vitrum
Traduzioni
Francese
verre
Inglese
glass
Spagnolo
vidrio,
cristal
Italiano
vétro
Tedesco
Glas.
criltàllu , nm: cristàgliu,
cristallu Definizione
una genia de imbidru; sa rena de unu minerale comente si apedrat; dhu narant fintzes a una maladia chi faet a essiduras, una genia de fruschigiolas prenas de abbadúgia
Frasi
a chini est imbissau a segai e iscopiai is servítzius de lacinu o is tassas de cristallu iat a tocai a dhis narri "is manus cotas!" (G.Desogus)
Terminologia scientifica
mnr
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
cristal
Inglese
crystal
Spagnolo
cristal
Italiano
cristallo
Tedesco
Kristall.
curamarídus , nm Definizione
erba de cristallu: genia de erba chi faet in oros de mare, in terra salamata, bona po fàere soda, a fàere imbidru o fintzes a meighina po is pedras in is errigos
Sinonimi e contrari
cristallu 1
Terminologia scientifica
rba, Salsola kali
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
soude salsovie,
salicorne
Inglese
prickly saltwort
Spagnolo
pincho,
barrilla pinchosa,
hierba del cristal,
hierba del jabón
Italiano
rìscolo
Tedesco
Salzkraut.
imbídri , nm: imbídriu,
imbidru,
imbirdi,
imbirdu,
umbidri Definizione
genia de minerale, sitzíllu límpiu, chi lassat passare sa lughe e su calore; lastras chi si faent cun custu minerale po aperturas, giai sèmpere lisas, chídrinas (est materiale chi no indruchet giai nudha)
Sinonimi e contrari
bidri*,
cidru 1,
fidru
Frasi
bentu chi tremis s'imbirdi, poita no ti achietas e mi lassas drommí?! ◊ cuss’imbidru mi at segau su pódhighe
Terminologia scientifica
mnr
Traduzioni
Francese
vitre
Inglese
glass
Spagnolo
vidrio,
cristal
Italiano
vétro
Tedesco
Glas.