caróngiu , nm: corognu,
coróngiu,
coronzu Definizione
códulu, crastu, nodu mannu de pedra, orroca (ma fintzes crastu piticu); cúcuru de una sedha, de unu montigu / arrumbulai che caróngiu; Coronzu pertuntu = orroca manna arta, istampada, in su sartu de Neoneli
Sinonimi e contrari
biscacu,
cacódua,
canóngiu,
coda 2,
códua,
cogólidu,
coróculu,
corunele,
craltu,
ladhia,
lecucu,
lódhuru,
múngulu,
nodu 1
Frasi
fuat isciorrochendu caròngius in mari ◊ iat serrau s'ennixedha e dh'iat acotzada cun d-unu coróngiu ◊ at asubau su fagotedhu a unu coróngiu ◊ fiant timendu ca dhis obiat iscudi caròngius a conca ◊ s'àcua de sa mitza ndhi essit de asuta de unu caróngiu
Cognomi e Proverbi
smb:
Corongiu, Coronzu
Etimo
ltn.
*coroniu
Traduzioni
Francese
roc,
pierre
Inglese
rock
Spagnolo
peñasco,
roca (f)
Italiano
masso,
macigno
Tedesco
Fels.