ancujàre , vrb Definizione
fàere a un'ancuju, a cancarrone
Sinonimi e contrari
aunchinare,
imbasciai,
incujare,
pinnicai,
tròdhiri
Frasi
li deviat ancujare s'ischina a unu gantzu, tales chi totu lu potant ischire ite ascamile che amus! ◊ a sa betzesa, cussa fémina est ancujada che unchinu ◊ ancuja sas ancas, chi no che at logu pro sos àteros!
2.
sa paghe ancujat sa suferéntzia
Traduzioni
Francese
courber
Inglese
to bend
Spagnolo
curvar
Italiano
curvare,
piegare ad uncino
Tedesco
krümmen,
biegen.
corcobàre , vrb: corcovare Definizione
fàere dortu
Sinonimi e contrari
abbajonare,
abbrentai,
acocovedhae,
agionedhare,
allachedhare,
atrotiai,
colembrai,
inconchedhare,
inconcobare,
indortigare
Frasi
sa lantza s'est corcovada pariat de pasta crua
Etimo
spn.
corcovar
Traduzioni
Francese
courber
Inglese
to bend
Spagnolo
torcer
Italiano
curvare,
incurvare
Tedesco
biegen.
incujàre , vrb Definizione
fàere calecuna cosa a un'ancuju, a unu gànciu
Sinonimi e contrari
ancujare*,
aunchinare,
incruai,
indrúchere,
tròdhiri
| ctr.
istirare
Frasi
sa zente isulana no incujat s’ischina a s'ocupatzione romana
Traduzioni
Francese
baisser,
courber
Inglese
to bend
Spagnolo
doblar en forma de gancho
Italiano
piegare ad uncino,
curvare
Tedesco
biegen.
indortigàre , vrb: intoltigare,
intorticare,
intortigare,
introtigare Definizione
fàere trota sa cosa dereta
Sinonimi e contrari
alletiae,
annacai,
atorciai,
atortiae,
atrotixai,
corcobare,
indrúchere,
intortighinare
| ctr.
intennerare
Frasi
truvat su boe a corfos de "Perdeu!" ca totora l'intórticat s'aradu o códiat terrinu ◊ no indórtighes cussu ferru ca serbit ténneru!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
courber
Inglese
to curve
Spagnolo
encorvar
Italiano
curvare,
piegare
Tedesco
biegen.
muciàre , vrb: mucrare,
mugiare,
mugrare,
mujare,
muxare Definizione
coment'e orrugare o fàere a mugros, a orrugos, ma nau in su sensu de incrubare, indrúchere, fintzes mòvere a furriadura
Sinonimi e contrari
allacanae,
aúlghere,
dòrchere,
incruai,
nugrare
Frasi
múcia s'ischina e càrrami predichedha! ◊ mi dolet su costazu ma za bi la fato a mi mugrare pro mi leare cosa ◊ si mujat s'àlvure a su bentu ◊ su bentu isfidiadu muxat sos briones chi in s'ànima mi tudhint (A.Porcheddu)◊ zughet sas palas mujadas de sos annos ◊ s'umanidade l'ant mugrada bentos berminosos ◊ si faghet isfortzu si múgiat che giuncu ◊ at mujadu sa conca a sas leadas in giru ◊ s'ària mugrat sa lughe e pro cussu su Sole si podet bídere naschindhe unu pagu innantis ◊ fint sétzidos in terra cun sas ancas mujadas fintzas a tocare sas petorras
Etimo
ltn.
mut(i)lare
Traduzioni
Francese
fléchir,
courber,
incurver
Inglese
to bend
Spagnolo
flexionar,
doblar
Italiano
flèttere,
curvare
Tedesco
biegen.