abbénzu , nm: aenzu,
benzu,
enzu Definizione
genia de neghe o pecu, difetu de sa carena, o fintzes de sa manera de fàere de sa persona / betare s'aenzu = agatare ite de nàrrere, ite de critigare, cosa in contràriu
Sinonimi e contrari
defeta,
inzenzu,
mendhea,
peca 1
/
menisprésiu
2.
li agato abbenzos e atrecos
Cognomi e Proverbi
prb:
no est bella chen'aenzu, no est fea chena gràtzia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
défaut
Inglese
flaw,
moral defect
Spagnolo
defecto
Italiano
mènda,
difètto fìsico o morale
Tedesco
Mangel.
carenàle , nm Definizione
totu su corpus de sa persona o fintzes de un'animale
Sinonimi e contrari
cantellu,
carena,
tamagnu
Frasi
fit iscassu de carenale, ma malintragnadu ◊ fit unu piciocu graziosu de cara, emmo, ma cun su carenale meda meda iscassu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
corps,
physique
Inglese
build
Spagnolo
complexión
Italiano
corporatura,
fìsico,
statura
Tedesco
Körperbau.
físicu , agt, nm Definizione
chi pertocat sa matéria; iscientziau chi istúdiat sa física
Traduzioni
Francese
physique,
physicien
Inglese
physical,
physist
Spagnolo
físico
Italiano
fìsico
Tedesco
physikalisch,
Physiker.
irvístu , nm: isvistu Sinonimi e contrari
istrópiu,
neche
Frasi
no l'at chérfidu a maridu ca nachi at un'irvistu a sa carena (G.Ruju)◊ at un'irvistu a sa manu manca e no l'ant leadu a carabbineri ◊ andhat topitopi ca at un'irvistu a s'anca ◊ si no fit istadu dai cuss'irvistu a s'oju fit pàrfidu una bandhera ◊ iscuru a chie giughet un'isvistu gai!
Traduzioni
Francese
malformation
Inglese
defect
Spagnolo
deformidad
Italiano
malformazióne,
difètto físico
Tedesco
Mißbildung,
Gebrechen.
maltóriu , nm: martória,
martóriu,
martúriu Definizione
prus che àteru si narat po sufrimentu mannu de maladia longa chi indebbilitat e betat a terra, po sa maladia etotu; fintzes sufrimentu chi si afrontat po un'ideale, po una fide: si narat puru po persona màrture / is martúrius = mamudinu, su sonu airadu chi faghent in crésia cun matracas e forrigajolas in chenàbura santa, e fintzas una de sas funtziones
Sinonimi e contrari
malturítziu,
marturatzoni
/
màlturu
Frasi
isse sulleviat dogni martóriu
2.
su cuntzetu sou no lu negat mancu pro su martúriu, antzis l'at a mannesa e ndhe dat prou
3.
fit vetza e ammorgodhata, mesu martúria dae sos nérvios de sos grenucos chi no li reghiant prus ◊ Zesugristu at sanau unu martúriu chi li ant batiu in su letu
4.
su mércuis santu alluenta tréixi candelas e is preris apalas de s'altari cantànt is martúrius: a dónnia salmu isturànt una candela
Etimo
ltn.
marturium
Traduzioni
Francese
affaiblissement,
aveulissement
Inglese
chronic physical enfeeblement
Spagnolo
debilitamiento crónico
Italiano
infiacchiménto fìsico crònico
Tedesco
chronische Entkräftung.