aperrighinàre , vrb Definizione
no bòllere intèndhere s’arrexone de s'àteru, fàere a conca sua chentza bòllere ascurtare nudha, pecare a perronia
Sinonimi e contrari
abbetiae,
aconchinae,
acorrochinare,
intestai,
tostoinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'obstiner,
s'entêter
Inglese
to be obstinate
Spagnolo
emperrarse
Italiano
fermarsi a lungo con ostinatézza,
incaponirsi
Tedesco
auf seinem Kopf bestehen,
sich versteifen.
cunsístere, cunsístiri , vrb: cussístere Definizione
èssere in calecuna cosa, o èssere calecuna cosa: dhu narant fintzes in su sensu de dipèndhere
Frasi
su dannu cunsistit in su fàghere male
2.
sa ratza umana da'ue cunsistit?
Traduzioni
Francese
consister
Inglese
to consist
Spagnolo
consistir
Italiano
consìstere
Tedesco
bestehen.
perricàre , vrb: pirrighiare Definizione
istare a perrica, abbarrare foedhandho, o faendho cosa puru, a su tira e tosta, donniunu abbetiandho po s'arrexone sua; andhare conca a pitzu, in pesada
Sinonimi e contrari
cuntrastare,
liticare,
pletare
/
alciare,
ampiai,
pigare
Frasi
ite importat perricare? pro chi bates montes apare no lu cunsighis s'intentu (P.Mossa)◊ za ses un'ora perrichendhe chi cheres cussa cosa…: toca, bae e leadila, gai mi lassas in pasu! ◊ mancari perriches, catecantu no lu bogas dai su surcu sou! ◊ no perriches su tortu!
2.
dae domo de sa mama fit perricau a un'àtera domo ◊ sa caminera est a petorru e cheret perricada chin passéntzia ◊ no lia fachet prus a perricare sas andhatas de sa cussorja ◊ dae su milli e otighentos novanta oto est perricandhe sas carreras de sa vida (G.Brocca)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chamailler
Inglese
to contend
Spagnolo
contender,
obstinarse
Italiano
contèndere,
ostinarsi
Tedesco
streiten,
darauf bestehen.