coeciàre , vrb Definizione
cumbínchere, comporare a unu cun promissas, dinare o àteru
Sinonimi e contrari
improsae,
ingolofiare,
corrúmpere
Etimo
spn.
cohechar
Traduzioni
Francese
suborner,
corrompre
Inglese
to corrupt
Spagnolo
sobornar
Italiano
subornare,
corrómpere
Tedesco
verleiten,
bestechen.
impunciài, impunciàre , vrb: impuntzare Definizione
istare coment'e a su punghe punghe, ispinghe ispinghe cricandho de fàere mòvere s'àteru a calecuna cosa (e no sèmpere de bonu)
Sinonimi e contrari
impuntzonare,
inchisai,
inghitzidare,
intzidiare,
ispuntogliare,
ispuntzonare,
tenteare,
tzuntzullare
Frasi
s'amante l'impuntzaiat a bochire sa muzere ◊ no impuntzes a su Segnore Deus tuo! ◊ tue no depes impunciare a isce!◊ no impuntzetas sa zente a sas brias!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inciter
Inglese
to urge
Spagnolo
incitar,
empujar
Italiano
incitare
Tedesco
verleiten.
inciulài , vrb: (in-ciu-la-i) insulai
insullai,
intullae,
intzugliai,
intzulai,
intzullae,
intzullai,
intzullare,
untzulai Definizione
betare o pònnere su cane a ccn. o a unu pegus; nàrrere, fichire ideas in conca a unu po dhu cumbínchere a fàere calecuna cosa, po dhu pònnere contra a s'àteru
Sinonimi e contrari
aciopai,
aggussire,
atiare,
auntzare,
birbillare,
incidai,
inciliare,
incirigare,
insissiligai,
intzullire,
inzibbire,
issolociare,
ubetzare
/
intriscare,
mincidiare,
suberiare,
tinghitare
/
insuai
| ctr.
caciare
Frasi
dh'iant intzullau unu cani, datu ca no dhu podiant sighiri ◊ po dhu cassai dh'intzullant unu cani fonnesu in fatu
2.
is domínius ant fatu destrossu insulendi chi sa língua sarda est nemiga de su progressu! (G.Lilliu)◊ a sa pessone chi si lassat intzullare li narant chi est unu tzullu ca lu picant comente cherent
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inciter,
pousser
Inglese
to urge
Spagnolo
instigar
Italiano
istigare
Tedesco
verleiten.
infruncuài, infrunculài , vrb: infulculare Definizione
atzitzare, pònnere a unu contra a s'àteru a si gherrare o brigare o àteru; su intrare o si pònnere in logu o cosas ue no si depet
Sinonimi e contrari
auntzare,
ifurconare,
inciulai
/
cotulare,
imbucare,
infrechidhare,
infrichiri,
intrare,
intraudhare,
intzudhire,
tzacare
Frasi
est infulculendhe su frade a sa vindita
2.
serrai totu is gennas ca cussus infrúncuant in dogna logu: sa riunioni est púbblica, ma no bollu chi intrint a innòi! ◊ comenti fiu infruncuendi in sa Pratza intendu unu surbietu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inciter
Inglese
to instigate
Spagnolo
instigar
Italiano
istigare
Tedesco
verleiten.