abbuturàre , vrb Definizione
pònnere o ammadurare is butones, is ogos de is cambos, po bogare fògia e linna noa
Sinonimi e contrari
aoghire,
aportzedhare,
butonire
Frasi
s'ispalghent in s'aera sos dulches fiagos de sas méndhulas abbuturendhe ◊ sos isfraones sunt abbuturendhe
2.
fiore abbuturadu, su fizu meu caru!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser des bourgeons
Inglese
to gemmate
Spagnolo
brotar
Italiano
gemmare
Tedesco
knospen.
aciopài , vrb Definizione
atzitzare is canes, su dhos mandhare a mossigare a ccn.
Sinonimi e contrari
alluscai,
ateneae,
atiare,
auntzare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzullire,
tzuntzullare,
ubetzare
| ctr.
caciare
Traduzioni
Francese
pousser,
exciter
Inglese
to instigate
Spagnolo
azuzar
Italiano
aizzare i cani
Tedesco
hetzen (auf,
mit Akk.).
ammatucàe, ammatucài , vrb Definizione
fàere a matucu, a mannu, fintzes fàere crèschere
Sinonimi e contrari
crèschere,
immannitare
Frasi
immoi, candu ammatucant dhis còmporant su motorinu, a is fillus! ◊ a piticu fut donau a su giogu, ma comenti est ammatuchendi est prus sériu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grandir,
bien pousser (fam.)
Inglese
to grow up
Spagnolo
crecer de edad
Italiano
divenir grandicèllo
Tedesco
halb erwachsen werden.
assocài , vrb Definizione
nau de erbas e matedu, betare soca, pònnere arraighinas e crèschere bene (fintzes cracu); nau de gente, callai a ciorbedhu, crèschere de seru, essire giuditziosos
Sinonimi e contrari
acherrai,
atichire,
tènnere
/
insabiai
Frasi
su sèmini nascit, assocat e inflorit ◊ cuss'erba assocat meda, crescit meda a cambus ◊ custu sarmentu at assocau bèni
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser
Inglese
to take root
Spagnolo
arraigar
Italiano
allignare
Tedesco
gedeihen.
atorigài, atorigàre , vrb: aturigare,
aturricare Definizione
pruschetotu, pònnere o atzitzare is canes aifatu de gente o de animales; nau foedhandho de gente, giare una briga, pigare a tzérrios, bogare in bregúngia, nàrrere cosa a ccn. po dhi pònnere presse, po dhu apretare a fàere calecuna cosa
Sinonimi e contrari
aciopai,
agegherai,
ateneae,
atiare,
auntzare,
chissire,
brigare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzugare,
intzullire,
ubetzare
| ctr.
caciare
2.
si bi lompo los atúrigo, cussos pisedhos! ◊ no dhu depeus atorigai: depeus avantai is calidadis chi tenit (R.Boi)◊ sos Zudeos ant cumintzadu a l'aturricare nanne: Su sàpadu est pecadu a picare pesu a pala!
Etimo
ltn.
auctoricare
Traduzioni
Francese
pousser,
inciter
Inglese
to instigate
Spagnolo
azuzar,
reñir
Italiano
aizzare
Tedesco
hetzen.
auntzàre , vrb: aunzare,
untzare Definizione
atzitzare un’animale, una persona contras a calecunu, po si gherrare o brigare o àteru
Sinonimi e contrari
aciopai,
agungiari,
alluscai,
arruntzare,
ateneae,
atiare,
atorigare,
chissire,
imbriscare,
incidai,
inciulai,
insissiligai,
intzifrire,
intzigare,
intzugare,
intzullire,
ubetzare
| ctr.
caciare
Frasi
bidet canes in paghe e los aunzat ◊ a su pedidore li fit aunzendhe su cane ◊ at aunzadu su cane a sas berbeghes pro che las salarzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exciter,
pousser
Inglese
to incite
Spagnolo
azuzar,
incitar
Italiano
aizzare
Tedesco
hetzen.
brioníre , vrb Definizione
bogare pigionatzos, cambos noos, nau de is linnas, de naes segadas in tretu grussu
Sinonimi e contrari
apillonai,
brionare,
briorare,
broculare,
brotai,
brundhire,
incorumedhai,
pigionaciare,
puzonire
/
nàschere
Frasi
sos bentos malos ti ant irratada, ma deves brionire torra! ◊ inue su sole ispalghet grinas de incantu totu brionit e prendhet a oro che pispiadu de càlighe santu (G.Stara)
2.
candho iscumparint sas furas e brionit s'onestade torro a bolare ◊ brionit s'aficu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bourgeonner,
pousser des bourgeons
Inglese
to sprout
Spagnolo
brotar,
germinar
Italiano
germogliare
Tedesco
sprossen.
butoníre , vrb Definizione
foedhandho de matas, bogare, ammadurare butones
Sinonimi e contrari
abbuturare,
aguxai,
aportzedhare,
indroghie,
ocire,
sbutonai
Frasi
in martu sas àrbures sunt totu butonindhe ca sunt apunta a isparare ◊ custos fiores sunt totu butonindhe pro fiorire ◊ sas olias butonint pro fàghere su fiore
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser des bourgeons,
bourgeonner
Inglese
to bud
Spagnolo
brotar,
acogollar
Italiano
gemmare
Tedesco
knospen.
impuntzonàre , vrb Definizione
istare coment'e a su punghe punghe, ispinghe ispinghe atzitzandho po fàere mòvere s'àteru a calecuna cosa (e no sèmpere de bonu)
Sinonimi e contrari
impunciai,
impuntzonire,
inciulai,
infruncuai,
inzibbire,
ispuntzonare
Frasi
aviat una fortza che dimóniu e bastavat apenas de l'impuntzonare pro afocare unu cristianu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inciter,
inciter à la révolte,
pousser
Inglese
to instigate,
to stir up
Spagnolo
instigar
Italiano
istigare,
sobillare
Tedesco
anstiften,
aufhetzen.
inciulài , vrb: (in-ciu-la-i) insulai
insullai,
intullae,
intzugliai,
intzulai,
intzullae,
intzullai,
intzullare,
untzulai Definizione
betare o pònnere su cane a ccn. o a unu pegus; nàrrere, fichire ideas in conca a unu po dhu cumbínchere a fàere calecuna cosa, po dhu pònnere contra a s'àteru
Sinonimi e contrari
aciopai,
aggussire,
atiare,
auntzare,
birbillare,
incidai,
inciliare,
incirigare,
insissiligai,
intzullire,
inzibbire,
issolociare,
ubetzare
/
intriscare,
mincidiare,
suberiare,
tinghitare
/
insuai
| ctr.
caciare
Frasi
dh'iant intzullau unu cani, datu ca no dhu podiant sighiri ◊ po dhu cassai dh'intzullant unu cani fonnesu in fatu
2.
is domínius ant fatu destrossu insulendi chi sa língua sarda est nemiga de su progressu! (G.Lilliu)◊ a sa pessone chi si lassat intzullare li narant chi est unu tzullu ca lu picant comente cherent
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inciter,
pousser
Inglese
to urge
Spagnolo
instigar
Italiano
istigare
Tedesco
verleiten.
intechíre , vrb: integhie,
integhire,
intichire Definizione
seberare o fàere sa tega, nau de alegúmenes; nau de lana, trastes, pònnere su bobboi papalana; nau de animale fémina, essire próssima
Sinonimi e contrari
addegare
Frasi
sa fae est integhindhe ◊ su pisurtzis no at galu intechiu ◊ custu tempus at integhiu su pisu
3.
s'ebba at integhidu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser les cosses (des légumineuses)
Inglese
to pod
Spagnolo
poner las vainas las legumbres
Italiano
méttere i baccèlli (détto delle leguminóse)
Tedesco
Hülsen ansetzen.
inzerràre, inzerriàre , vrb Definizione
fàere s'inzerra, giare ifadu, tzacu / i. su cane = aunzàrelu o pònnere contr'a ccn., atzitzare
Sinonimi e contrari
aciopai,
atiare,
audire,
auntzare,
imprumonare,
inciulai,
intzidare,
ubetzare,
umprigare
/
incidai,
intriscare,
mincidiare,
purruntzare,
suberiare,
tinghitare
| ctr.
caciare
Frasi
cussos s'inzerrant e istochizant che fizastrinos ◊ ma cale pecadu deviat rimediare si a lu buscare e a l'inzerriare fit sempre issa?! ◊ in custa catza mortale so una fera inzerriada chi aisetat sa note pro un'iscàmpiu de vida (L.Mele)◊ su padronu, invece de lu chiscire, su cane, lu fit inzerriendhe!
Traduzioni
Francese
exciter,
pousser,
provoquer
Inglese
to incite,
to provoke
Spagnolo
instigar,
azuzar
Italiano
aizzare,
provocare
Tedesco
aufhetzen.
ispígnere , vrb: ispínghere,
spingi Definizione
fortzare una cosa a cara a calecuna bandha, prus che àteru fortzandho de parte de apalas, ponendho ananti sa cosa de mòvere, e de una manera pàsida; cumbínchere, fortzare a fàere cosa / pps. ispintu / ispínghere boghe = chesciaisí, abbogàresi, fàgheresi intèndhere pro su chi bisonzat
Sinonimi e contrari
impèlliri
| ctr.
remare 1,
tirai,
tostare
Frasi
in is pigadas mannas is passigeris depiant ispínghere su trenu! ◊ ispinghesit su poltone e lu muntenzesit abbeltu ◊ sa zente est a càticu e ti sunt totus a inghíriu e ispinghent a imbertas (G.Pau)◊ fiat ispingendidhu po dhu fai torrai a intrus ◊ su ventu survat ispinghènneche sas nues a innedha ◊ in su puntissusu sos pitzinnos l'azudavant ispinghèndhelu
2.
s'arresone m'ispignet a iscríere!◊ custu podit ispingi is malintentzionaus e is furbus a si serbí de nosu po is malefatas insoru ◊ su disizu m'ispinghet a cúrrere
Cognomi e Proverbi
prb:
dolore ispinghet boghe
Etimo
ltn.
expingere
Traduzioni
Francese
pousser
Inglese
to push
Spagnolo
empujar
Italiano
spìngere
Tedesco
schieben.
ispinghidúra , nf: spingidura Definizione
su ispínghere; manera de fortzare
Sinonimi e contrari
ispinghinzu,
ispinta,
spintua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de pousser
Inglese
pushing
Spagnolo
empuje
Italiano
spingiménto
Tedesco
Schieben.
istuzàre , vrb Definizione
coment'e púnghere a istuzu (gurtedhu): fàere calecuna cosa po fàere andhare o mòvere, fàere trebballare, fàere foedhare faendho pregontas o àteru
Sinonimi e contrari
azachinare,
intzutzulai,
ispuntogliare,
sotae,
trotinare
Frasi
istuzare su zuo, s'àinu, sos triballantes ◊ sighèndhelu a istuzare benzei a ischire chi isse fit su capu ◊ cun suspos mi istuzaiat a chistionare ◊ deo l'istuzaia a si nche andhare tandho chi fit galu in tempus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aiguillonner (fig.),
pousser
Inglese
to urge,
to spur (on)
Spagnolo
aguijonear,
picar
Italiano
pungolare,
sollecitare
Tedesco
anstacheln,
drängen.
tènnede, tènnere , vrb: tenni,
tènniri Definizione
èssere meres o in posse de calecuna cosa, àere (ma fintzes pentzare, èssere in parentella, sentire una dólima, àere bisóngiu); contivigiare, manigiare de calecuna manera; aferrare a manos o cun calecuna cosa, mescamente currendho aifatu, pigare cosa iscapa, chi si movet currendho, a bolu o àteru, e fintzes furare, arregòllere e pigare de mesu de àtera cosa, arresurtare in mesu de cosa chi istringhet, chi sidhit; genia de giogu chi faent is piciochedhos cricandho de si aciapare paribari: giogai a tènnere o a tenedene; nau de sa linna o àteru chi abbruxat, pigare fogu, temperare a abbruxare, iscapai pampa (vrb. aus. èssere o àere: si podet nàrrere fintzes coment'e vrb. ativu transitivu); nau de cosa prantada o innestada, de arremu de sa carena o de sèmene chi ingendrat in sa madre (nau de fémina, bènnere príngia), pigare vida in sa terra o in sa linna noa, abbarrare biu, pigare a crèschere / ind. pres. 1ˆp. sing. tèngiu, tengu, tenzo, tenzu; ind. imp. dèu tenei, nosu tenestus, nois teniaimus; cong. pres. 1ˆp. sing. tenga, tenza, 2ˆp. pl. tenzades, tenzedas; pps. tentu, ténnidu, ténniu. Coment'e sinónimu de àere a logos dhu narant in parte de custu candho su sugetu, in su cuncetu de èssere in su logu, no est bene determinau: Sa Nuge si narat aingasi poite ca unu tempus dhue teniat una mata manna de nuge, in s'ortu dhue tenet crabas = bi aiat un'àrbure de nughe, bi at crabas
Sinonimi e contrari
àere,
tèndhere 1
/
acherrai,
aciapai,
cassai,
contifizare,
furai,
prugae
/
agganciai,
arratulare
/
aggafiare
/
allumae,
atzèndhere,
brugiare
/
assocai,
atechire
| ctr.
iscapae
/
lassai
/
mòrrere
Modi di dire
csn:
ie teniat pira = bi aiat pira; tènniri in cunsideru = pònnere in càrculu, fàghere contu mannu de unu; tènnere, tènniri de… (+ vrb. infinidu)= dèpere + vrb. infinidu; èssere tene tene a… = apunt'a aferrare, aferrendhe; giúghere a unu tene pro tene = tene tene, acurtzu meda de lu pòdere azummai aferrare (ma chentza lu sighire deunudotu); tènniri frius, basca, fàmini, sidi = sentire fritu, calura, fàmine, sidi, àere bisonzu de caentu, de friscura, de manigare, de bufare; tènniri pani e gortedhu = àere totu sas codomidades, istare a códumu; tènniri fuedhus cun d-unu = leàresi peràulas, faedhàresi male, cun peràulas graes, àere tentu murrunzu; tènnere a unu a picu = sighírelu curríndhelu; tènnere carchi cosa a pesu (es. su male fatu) = èssiri dispràxius; tènnerela cun ccn. = èssiri oféndiu, èssiri contras a ccn.; tènneresi musca a tzocu = irbulàresi de…, lassai a pèrdiri, mandai a pasci cocas; intrare in tènnere = allúiri, apampai
Frasi
sonniei de ti àere pro tota sa vida e no ti tenzei ◊ tenet deghe annos in sos úndhighi ◊ si teniat sas fortzas de Sansone!…◊ póveru est chie no tenet cosa ◊ sa Sardínnia tenit richesas ◊ isse tenet bestiàmine ma no tenet pàsculos ◊ de dinai ndi tengu, ma immoi no ndi portu ◊ tenent sa cosa ma no zughent mai unu sodhu in busaca ◊ bendhe su chi tenes e dalu a sos pòberos! ◊ Mariedha si at carragliatu sas oricras e si at tentu sa conca chin sas manos
2.
totu custu frius…: ita tenit, babbai? ◊ custu mànigu no tenet nudha: proite no ti est piaghindhe? ◊ e ita tenis isconchiendi? ◊ tenit su mali de is pedras ◊ is pipius no tenint nudha contras a su sardu ◊ cussu no tenet parentes
3.
sa carrada male tenta ponet tastu a su binu ◊ est bèni tentu che cani acapiau ◊ in tempus malu sas berbeghes las tenimus a proendha
4.
cunsiderendi comenti pasciat, mali mi pariat su dha tenni morta! (E.Pintor Sirigu)◊ apo tentu su cabadhu a issocu ◊ sa cane mia tenet su lèpere, su crabolu ◊ cudhos chi navant a tènnere a mie innantis meu cumbeniant tentos! ◊ bae e tènemi su cadhu ca tuco a bidha! ◊ bi aiat zente meda in su fogu fuidu e belleggai l'ant tentu
5.
mi che ant tentu duos fiados ◊ sa pedra mi che at tentu sa manu suta ◊ no li piaghet sa cosa rassa e che tenet su pizu dae su late ◊ fit tenendhe s'ozu in su corriotu ◊ no azes àpiu su corazu de nche tènnere una tzica ◊ proite ses pulighendhe su minestrone, ite che ses tenindhe?!
6.
feus tenni su fogu cun custu pimpiridu de paperi ◊ su fogu est intradu in tènnere, est tenindhe, si ch'est tentu ◊ sa linna de umbrinu est mala a tènnere ◊ sa linna mascada de abba no bi tenet ◊ sa linna sica tenet dereta ◊ sa linna frisca istentat a tènniri ◊ ténelu, su fogu, ca sinono s'iltudat!
7.
sas iferturas ant tentu totu ◊ si est prantada frisca, sa canna tenet dereta ◊ sas arburedhas chi si prantant, prus mannas sunt e prus sunt malas a tènnere ◊ sa prantaza tenet bene, dereta, si est posta proindhe ◊ comente si est cojubada at tentu deretu
8.
chirchendhe sidhadu si pariant tene tene a èssere ricos ◊ proite la tenes cun megus si no ti apo fatu nudha?! ◊ si fit istatu pro mene, si ne aiant tentu de musca a tzocu!
Cognomi e Proverbi
prb:
fillu de gatu topis tenit ◊ chie no curret no tenet!
Etimo
ltn.
tenere
Traduzioni
Francese
avoir,
posséder,
capturer,
attraper,
prendre,
brûler,
s'enraciner,
prendre,
pousser
Inglese
to have,
to own,
to catcht,
to burn,
to take root
Spagnolo
tener,
detener,
quemar,
arraigar,
prender
Italiano
avére,
possedére,
detenére,
catturare,
acchiappare,
prèndere,
àrdere,
attecchire,
allignare
Tedesco
besitzen,
innehaben,
fangen,
packen,
verbrennen,
Wurzel fassen,
einwurzeln.
trubàre , vrb: trubbare,
truvare,
turbare,
turvare Definizione
fàere andhare, apretare po andhare (nau pruschetotu po is animales, ma fintzes po gente pigada coment’e animales, chentza arrispetu); portare su bestiàmene de una pastura a s'àtera; fàere essire a pígiu sa fera in cassa, fintzes su pische po piscare, istesiare, fàere istesiare, fintzes solu andhare; prnl. afracai, su si betare cun fortza contra a ccn. a iscúdere, mossigare, atumbare, incorrare o fàere àteru de male; nau in cobertantza de s'ómine, de su mascu, cobèrrere; fintzes nàrrere o atuare una cosa a unu candho no dha faet po su pagu interessamentu
Sinonimi e contrari
sucai,
tzitziare
/
atramudai
/
afarcai,
agghegiare,
assurpire,
azachinare,
crazugai,
tzurricare
/
zúchere
Frasi
pastores, truvade sas berveghes! ◊ sos canes si sunt betados a sa tupa pro trubbare sa fera ◊ commo no turbas prus sos pecos dae Costera ◊ trubba s'àinu, fàghelu andhare impresse! ◊ turvaiat sos voes cun d-unu frúschiu chi ischiat isse ◊ su ventàriu aiat sichitu a turvare e a molinare sas framas
2.
o luna maca, a ube ses turbandhe?! ◊ trubba a dainanti: bae, no istes ispetendhe! ◊ trubbachelu su bestiàmine, no mi che collat s'olia!
3.
si li est trubbadu su trau e si no si fit fatu a bonu a si partare l'aiat mortu! ◊ ajó, ista masedu, cantu ti truvas daghi ti faedho! ◊ si mi est trubbadu a m'iscúdere, ma candho at bidu sa lepa at furriadu!
Etimo
ltn.
turbare
Traduzioni
Francese
pousser,
conduire en avant
Inglese
to spur,
to conduct
Spagnolo
aguijonear,
ojear la caza
Italiano
stimolare,
far andare,
condurre avanti
Tedesco
antreiben,
anstacheln.
trubbàda , nf: truvada,
turbada Definizione
su trubbare; móvia a forte, cun fortza totinduna, currendho po iscúdere, po lòmpere a calecuna cosa o a ccn. a giagaradura; in cobertantza, zutura
Sinonimi e contrari
trambuscada,
trumentata
/
trubbera
Frasi
at fatu una trubbada de bentu ◊ si li at fatu una trubbada su mascru a tzumbadas chi l'at fatu fintzas rúere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action d'exciter,
de pousser
Inglese
rashness
Spagnolo
arremetida
Italiano
avventaménto
Tedesco
Werfen.
tzuntzullàre , vrb: tzutzullai Definizione
nàrrere o fàere po indrúchere a unu a fàere ccn. cosa, po dhu pònnere contras a un'àteru, po dh'atzitzare / èssere tzuntzulladu a binu = piciuau, bufadu, alligru a binu
Sinonimi e contrari
birbillare,
inciulai,
seguzare
/
intzidiare,
intzifrire,
intzutzulai,
ispuntogliare,
ispuntzonare
Frasi
tzutzullai sa genti, su logu ◊ is Fariseus sighiant a tzutzullai sa genti po fai cundennai a Cristus ◊ candho cudhos no lu bochinabant prus, credendhe de fàchere male, tandho los tzuntzullabat isse matessi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exciter,
pousser
Inglese
to incite
Spagnolo
incitar
Italiano
aizzare
Tedesco
aufhetzen.