abbagadiàre , vrb: bagadiare Definizione fàere bagadiu, fàere festa, no andhare a trebballare Sinonimi e contrari afestai Frasi su lunis m'abbagadio ca est printzípiu de chita, su martis so cossumita: no beto bucone a buca Etimo srd. Traduzioni Francese prendre congé Inglese to take a day off Spagnolo estar de vacaciones Italiano celebrare il giórno festivo, far vacanza Tedesco feiern.

abbarbigàre , vrb Definizione bogare brabas, arraighinas, tzeurras: si narat de is sèmenes chi bogant su cambu naschindho Sinonimi e contrari abbrabai, abbrossare, arradichinare, arrexinai, chimire, inceurrare, ingrilliri, tidhire / allatzare Etimo itl. Traduzioni Francese prendre racine Inglese to cling Spagnolo arraigar, enraizar Italiano abbarbicare Tedesco Wurzel fassen.

abbovài, abbovàre , vrb Definizione fàere bovu, pigare po bovu a unu; meravigliare, lassare ispantasiaos, fintzes foedhare a s'afaiu chentza cabu e ne coa Sinonimi e contrari abbuvonare, coglionai, coluvronare, imbovai, imbusterai, improsae, ingannai, piocai, scafai, trampai / transire, trassicare Frasi furriotos cun arte, bellos pro abbovare zente menga! ◊ custa fémina dh'abbovant cun cosa fata ◊ de candu ti ses abbitendi cun cussus ti ses abbovau ◊ si bides cussa pianta ti ndhe abbovas! 2. Deus criesit logos e cosas pretziadas tantu chi ndhe abbovant su nostru pensamentu! (P.Serra)◊ deo ne seo abbarradu abbovadu Etimo srd. Traduzioni Francese faire l'idiot, prendre pour un idiot Inglese to mock Spagnolo abobar Italiano prèndere per scémo Tedesco taüschen, verdummen, erstaunen.

abbrabài , vrb: barbai Definizione pònnere barbas, arraighinas, tzeurras, cambos: si narat de sèmenes chi bogant sa tzéurra, naschindho Sinonimi e contrari abbarbigare, abbrossare, arrexinai, chimire, inceurrare, ingrilliri, tidhire Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine, s'enraciner Inglese to root Spagnolo echar raíces, arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

abbratzetàre , vrb Definizione pigare a s'abbratzeta Etimo srd. Traduzioni Francese prendre bras dessus, bras dessous Inglese to be arm in arm with s.o. Spagnolo cogerse del brazo Italiano prèndere sótto bràccio Tedesco sich einhängen.

abbrusciàre , vrb: abbrussare, abbrutzai, abbrutzare, abbultzare, abbursai, abburtzai, abburtzare Definizione tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho Sinonimi e contrari apulsai, brucitai / anatare Frasi bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu 2. Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!… 3. aus annovau e abbursau is amigus partendu Etimo srd. Traduzioni Francese tâter le pouls au poignet, prendre le pouls Inglese to feel s.o.’s pulse Spagnolo tomar el pulso Italiano tastare il pólso Tedesco den Puls fühlen.

acherrài , vrb: achirrai Definizione nau de is matas candho faent su frore, seberare e mantènnere su frutu (e cumprire puru); nau de gente, mantènnere su segretu, aguantare, baliare calecuna cosa Sinonimi e contrari achèrriri, aferrai, aggarrai, assocai, atichire, muntènnere, tènnere / babiai Frasi sa mata fait su froi e apustis acherrat su frutu ◊ custa mata ocannu no nd'at acherrau, de figu ◊ s'arenara si càrrigat de froi, ma no ndi acherrat meda 2. cussu est peus de unu ciuliru de cerri chi no acherrat mancu una carriadroxa 3. dh'at achirrau a su capotu ◊ seu cumbatendi cun custu tubbu: est papau de s'arrúinu e no arrennèsciu a dh'achirrai 4. issu no acherrat su fragu de su tzúrfuru: po cussu grisat povinas de ammexinai s'àxina ◊ custas matixedhas no acherrant su callenti de s'istadi ◊ si pregontàt comenti iat fatu, issu diaici písili, a acherrai totu cussa malesa sena de si furriai luegus! (F.Carlini) Traduzioni Francese prendre Inglese to strike root Spagnolo arraigar, prender Italiano attecchire Tedesco Wurzel fassen.

aggrighidhíri , vrb Definizione si narat de erbas e matas chi pigant, candho si prantant, e creschent Sinonimi e contrari abbivorare, crèschere, imbènnere, tènnere Traduzioni Francese s'enraciner, fig. prendre Inglese to sprout Spagnolo arraigar Italiano attecchire Tedesco Wurzel fassen.

allardàre, allardiài , vrb Definizione pònnere lardu, ingrassare; istidhigare su lardu allutu a sa petza orrostindho, pònnere fitas de lardu a sa petza coendho; rfl. nau de ccn., su si crèdere meda / allardàresi de una cosa = abantaisí de calincuna cosa Sinonimi e contrari illardionare, ingrassai, saginai / istedhiare, preutire, untinare Etimo srd. Traduzioni Francese prendre de l'embonpoint Inglese to fatten, to lard Spagnolo engordar, mechar Italiano diventare pìngue, lardellare Tedesco dick werden, spicken.

apampài , vrb: apampiai, pampai Definizione pigare fogu, intrare in tènnere, fàere fràmula meda, abbruxare cun sa fràmula Sinonimi e contrari abbrugiai, acispare, aframmiare, avampai, papadare / aflachilai, alluscorare | ctr. studai Frasi su fogu apampendu at fatu sa foresta a cinus ◊ unu fogu dh'apampit! 2. mi apampu in su gosu de podi ammesturai s'ispíritu miu cun totu cussas luxis de su celu 3. bentu de soli chi sulas apampendi is piturras mias… Etimo srd. Traduzioni Francese prendre feu Inglese to flare up Spagnolo arder Italiano avvampare Tedesco aufflackern.

aprummonàre , vrb Definizione giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda Sinonimi e contrari aciumonare, afelonare, imprumonare Frasi mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu! Etimo srd. Traduzioni Francese avoir du dépit, prendre la mouche Inglese to make s.o. angry Spagnolo enfadarse mucho Italiano fare stizza Tedesco jdn ärgern, sich ärgern.

arradichinàre , vrb: arraeginare, arraighinare, arraixinai, raighinare Definizione betare, pònnere arraighinas Sinonimi e contrari abbarbigare Frasi paritzos víscios si li arraighinaiant in conca 2. deo ebbia so abbarradu arraighinadu a sa terra e a sa massajia ◊ ti podes afetzionare a tantas àteras bidhas, ma sa chi ti sentis arraighinada intro de su coro est sa tua Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine Inglese to root Spagnolo arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

arrexinài , vrb Definizione pònnere o betare arraighinas Sinonimi e contrari abbrabai, arradichinare, tènnere Etimo srd. Traduzioni Francese prendre racine Inglese to root Spagnolo arraigar Italiano radicare Tedesco Wurzel schlagen.

arrugài , vrb Definizione andhare a segadura, passare in mesu de unu logu a manera de incurtzare su camminu de fàere, passare fora de camminu, de una parte a s'àtera de unu logu Sinonimi e contrari aggrucare, atravigare, atreminare, atruessai, ruciare Etimo srd. Traduzioni Francese prendre un raccourci Inglese to take a short cut Spagnolo atajar Italiano prèndere una scorciatóia Tedesco einen Abkürzungsweg einschlagen.

atechíre , vrb: atichire Definizione su pigare a crèschere de una cosa prantada, de un'innestu, de calecuna cosa chi andhat in bonu; nau de su fogu, cumenciare a tènnere, inchèndhere, fàere fràmula Sinonimi e contrari assocai, tènnere 2. su sèmene de su crabuvigu finamentas in sa roca atichit ◊ su fogu no atichiat e a foltza de lu sulare at segadu su sulavogu Traduzioni Francese s'enraciner, fig. prendre Inglese to sprout Spagnolo arraigar, prender Italiano attecchire Tedesco Wurzel fassen.

atèndhere , vrb: atendi, atèndiri, atènnere Definizione tènnere contu, giare atentzione a unu trebballu, a una faina, a una persona po su chi dhi podet serbire, fàere faina; fintzes serbire, abbàlere de fàere fortza / pps. aténdhidu / atèndiri de… = sassiare de…, cun…; atendhe!, atendhide! = bai, baxei, faghe, faghide su chi azis de fàghere, no irbies/irbiedas pro me, itl. prego! Sinonimi e contrari achistiri, contifizare, oloire | ctr. irbandhonare, lassai Frasi sas sorres la fint atendhendhe ca aiat tentu unu fizu ◊ bellu grassu cuss'animali: bai ca si atendit! ◊ no podeus atendi mancu custus duus fillus piticus ◊ bazi, atendhide si azis de fàghere! ◊ sos pitzochedhos depent atèndhere in famíllia, puru! ◊ donzunu devet atènnere a sas fainas suas ◊ mi ndi andu ca tengu cosa de atendi 2. cun s'artrosi chi tengu mancu is brutzus mi atendint prus, e is didus a su própiu! 3. is matas po crèsciri de prus tocat a dhas atendi de àcua Etimo itl. attendere Traduzioni Francese prendre soin, s'occuper de qqn, qqch. Inglese to attend, to look after Spagnolo atender Italiano accudire, dedicarsi, badare a qlcs., a qlc Tedesco versorgen, pflegen.

atufài , vrb Definizione fàere atufu o atúfidu, pigare atufu, pònnere fragu malu de isserru e de umidore, de cosa guasta; nau de gente, pèrdere de ànimu Sinonimi e contrari afungai, afungorai, allanire, ammucorai, ammufai, annabrai, intufire, intuvare, limire, morighinire, tufire Etimo spn. atufar Traduzioni Francese prendre une odeur de moisi, moisir Inglese to grow musty Spagnolo enmohecer, atufar Italiano prèndere odóre di tanfo, ammuffire Tedesco dumpfig riechen, verschimmeln.

avacàre , vrb: avocare 1 Definizione finire o serrare s'annu de iscola, cumenciare is vacàntzias Frasi s'annu sos iscolanos l'avocant in su mese de làmpadas Etimo srd. Traduzioni Francese prendre ses vacances Inglese to take holiday Spagnolo tener las vacaciones Italiano prènder le vacanze Tedesco Urlaub nehmen.

avampài, avampàre , vrb Definizione nau de fogu tenendho, fàere a fràmula manna, meda, arta Sinonimi e contrari acispare, apampai Etimo itl. Traduzioni Francese prendre feu Inglese to flare up Spagnolo arder Italiano avvampare Tedesco brennen.

bandhiàre , vrb: abbandidai, bandhidare, bannidare, bannitare Definizione essire o fàere su bandhiu, istare faendho su bandhiu, cuau, in logu chi no si potzat bíere Sinonimi e contrari ilbandhidare Frasi s'amicu fit bandhiandhe chin d-una pedhe a pala ◊ si fit dadu a bandhidare pro no fàghere su militare, ca bi deviat istare dóighi annos Etimo srd. Traduzioni Francese prendre la fuite Inglese to go into hiding Spagnolo huir Italiano darsi alla latitanza Tedesco sich verbergen.

«« Cerca di nuovo