abbagadiàre , vrb: bagadiare Definizione
fàere bagadiu, fàere festa, no andhare a trebballare
Sinonimi e contrari
afestai
Frasi
su lunis m'abbagadio ca est printzípiu de chita, su martis so cossumita: no beto bucone a buca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre congé
Inglese
to take a day off
Spagnolo
estar de vacaciones
Italiano
celebrare il giórno festivo,
far vacanza
Tedesco
feiern.
abbarbigàre , vrb Definizione
bogare brabas, arraighinas, tzeurras: si narat de is sèmenes chi bogant su cambu naschindho
Sinonimi e contrari
abbrabai,
abbrossare,
arradichinare,
arrexinai,
chimire,
inceurrare,
ingrilliri,
tidhire
/
allatzare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to cling
Spagnolo
arraigar,
enraizar
Italiano
abbarbicare
Tedesco
Wurzel fassen.
abbovài, abbovàre , vrb Definizione
fàere bovu, pigare po bovu a unu; meravigliare, lassare ispantasiaos, fintzes foedhare a s'afaiu chentza cabu e ne coa
Sinonimi e contrari
abbuvonare,
coglionai,
coluvronare,
imbovai,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
piocai,
scafai,
trampai
/
transire,
trassicare
Frasi
furriotos cun arte, bellos pro abbovare zente menga! ◊ custa fémina dh'abbovant cun cosa fata ◊ de candu ti ses abbitendi cun cussus ti ses abbovau ◊ si bides cussa pianta ti ndhe abbovas!
2.
Deus criesit logos e cosas pretziadas tantu chi ndhe abbovant su nostru pensamentu! (P.Serra)◊ deo ne seo abbarradu abbovadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire l'idiot,
prendre pour un idiot
Inglese
to mock
Spagnolo
abobar
Italiano
prèndere per scémo
Tedesco
taüschen,
verdummen,
erstaunen.
abbrabài , vrb: barbai Definizione
pònnere barbas, arraighinas, tzeurras, cambos: si narat de sèmenes chi bogant sa tzéurra, naschindho
Sinonimi e contrari
abbarbigare,
abbrossare,
arrexinai,
chimire,
inceurrare,
ingrilliri,
tidhire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine,
s'enraciner
Inglese
to root
Spagnolo
echar raíces,
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
abbratzetàre , vrb Definizione
pigare a s'abbratzeta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre bras dessus,
bras dessous
Inglese
to be arm in arm with s.o.
Spagnolo
cogerse del brazo
Italiano
prèndere sótto bràccio
Tedesco
sich einhängen.
abbrusciàre , vrb: abbrussare,
abbrutzai,
abbrutzare,
abbultzare,
abbursai,
abburtzai,
abburtzare Definizione
tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho
Sinonimi e contrari
apulsai,
brucitai
/
anatare
Frasi
bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu
2.
Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!…
3.
aus annovau e abbursau is amigus partendu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tâter le pouls au poignet,
prendre le pouls
Inglese
to feel s.o.’s pulse
Spagnolo
tomar el pulso
Italiano
tastare il pólso
Tedesco
den Puls fühlen.
acherrài , vrb: achirrai Definizione
nau de is matas candho faent su frore, seberare e mantènnere su frutu (e cumprire puru); nau de gente, mantènnere su segretu, aguantare, baliare calecuna cosa
Sinonimi e contrari
achèrriri,
aferrai,
aggarrai,
assocai,
atichire,
muntènnere,
tènnere
/
babiai
Frasi
sa mata fait su froi e apustis acherrat su frutu ◊ custa mata ocannu no nd'at acherrau, de figu ◊ s'arenara si càrrigat de froi, ma no ndi acherrat meda
2.
cussu est peus de unu ciuliru de cerri chi no acherrat mancu una carriadroxa
3.
dh'at achirrau a su capotu ◊ seu cumbatendi cun custu tubbu: est papau de s'arrúinu e no arrennèsciu a dh'achirrai
4.
issu no acherrat su fragu de su tzúrfuru: po cussu grisat povinas de ammexinai s'àxina ◊ custas matixedhas no acherrant su callenti de s'istadi ◊ si pregontàt comenti iat fatu, issu diaici písili, a acherrai totu cussa malesa sena de si furriai luegus! (F.Carlini)
Traduzioni
Francese
prendre
Inglese
to strike root
Spagnolo
arraigar,
prender
Italiano
attecchire
Tedesco
Wurzel fassen.
aggrighidhíri , vrb Definizione
si narat de erbas e matas chi pigant, candho si prantant, e creschent
Sinonimi e contrari
abbivorare,
crèschere,
imbènnere,
tènnere
Traduzioni
Francese
s'enraciner,
fig. prendre
Inglese
to sprout
Spagnolo
arraigar
Italiano
attecchire
Tedesco
Wurzel fassen.
allardàre, allardiài , vrb Definizione
pònnere lardu, ingrassare; istidhigare su lardu allutu a sa petza orrostindho, pònnere fitas de lardu a sa petza coendho; rfl. nau de ccn., su si crèdere meda / allardàresi de una cosa = abantaisí de calincuna cosa
Sinonimi e contrari
illardionare,
ingrassai,
saginai
/
istedhiare,
preutire,
untinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre de l'embonpoint
Inglese
to fatten,
to lard
Spagnolo
engordar,
mechar
Italiano
diventare pìngue,
lardellare
Tedesco
dick werden,
spicken.
apampài , vrb: apampiai,
pampai Definizione
pigare fogu, intrare in tènnere, fàere fràmula meda, abbruxare cun sa fràmula
Sinonimi e contrari
abbrugiai,
acispare,
aframmiare,
avampai,
papadare
/
aflachilai,
alluscorare
| ctr.
studai
Frasi
su fogu apampendu at fatu sa foresta a cinus ◊ unu fogu dh'apampit!
2.
mi apampu in su gosu de podi ammesturai s'ispíritu miu cun totu cussas luxis de su celu
3.
bentu de soli chi sulas apampendi is piturras mias…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre feu
Inglese
to flare up
Spagnolo
arder
Italiano
avvampare
Tedesco
aufflackern.
aprummonàre , vrb Definizione
giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda
Sinonimi e contrari
aciumonare,
afelonare,
imprumonare
Frasi
mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avoir du dépit,
prendre la mouche
Inglese
to make s.o. angry
Spagnolo
enfadarse mucho
Italiano
fare stizza
Tedesco
jdn ärgern,
sich ärgern.
arradichinàre , vrb: arraeginare,
arraighinare,
arraixinai,
raighinare Definizione
betare, pònnere arraighinas
Sinonimi e contrari
abbarbigare
Frasi
paritzos víscios si li arraighinaiant in conca
2.
deo ebbia so abbarradu arraighinadu a sa terra e a sa massajia ◊ ti podes afetzionare a tantas àteras bidhas, ma sa chi ti sentis arraighinada intro de su coro est sa tua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to root
Spagnolo
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
arrexinài , vrb Definizione
pònnere o betare arraighinas
Sinonimi e contrari
abbrabai,
arradichinare,
tènnere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to root
Spagnolo
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
arrugài , vrb Definizione
andhare a segadura, passare in mesu de unu logu a manera de incurtzare su camminu de fàere, passare fora de camminu, de una parte a s'àtera de unu logu
Sinonimi e contrari
aggrucare,
atravigare,
atreminare,
atruessai,
ruciare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre un raccourci
Inglese
to take a short cut
Spagnolo
atajar
Italiano
prèndere una scorciatóia
Tedesco
einen Abkürzungsweg einschlagen.
atechíre , vrb: atichire Definizione
su pigare a crèschere de una cosa prantada, de un'innestu, de calecuna cosa chi andhat in bonu; nau de su fogu, cumenciare a tènnere, inchèndhere, fàere fràmula
Sinonimi e contrari
assocai,
tènnere
2.
su sèmene de su crabuvigu finamentas in sa roca atichit ◊ su fogu no atichiat e a foltza de lu sulare at segadu su sulavogu
Traduzioni
Francese
s'enraciner,
fig. prendre
Inglese
to sprout
Spagnolo
arraigar,
prender
Italiano
attecchire
Tedesco
Wurzel fassen.
atèndhere , vrb: atendi,
atèndiri,
atènnere Definizione
tènnere contu, giare atentzione a unu trebballu, a una faina, a una persona po su chi dhi podet serbire, fàere faina; fintzes serbire, abbàlere de fàere fortza / pps. aténdhidu / atèndiri de… = sassiare de…, cun…; atendhe!, atendhide! = bai, baxei, faghe, faghide su chi azis de fàghere, no irbies/irbiedas pro me, itl. prego!
Sinonimi e contrari
achistiri,
contifizare,
oloire
| ctr.
irbandhonare,
lassai
Frasi
sas sorres la fint atendhendhe ca aiat tentu unu fizu ◊ bellu grassu cuss'animali: bai ca si atendit! ◊ no podeus atendi mancu custus duus fillus piticus ◊ bazi, atendhide si azis de fàghere! ◊ sos pitzochedhos depent atèndhere in famíllia, puru! ◊ donzunu devet atènnere a sas fainas suas ◊ mi ndi andu ca tengu cosa de atendi
2.
cun s'artrosi chi tengu mancu is brutzus mi atendint prus, e is didus a su própiu!
3.
is matas po crèsciri de prus tocat a dhas atendi de àcua
Etimo
itl.
attendere
Traduzioni
Francese
prendre soin,
s'occuper de qqn,
qqch.
Inglese
to attend,
to look after
Spagnolo
atender
Italiano
accudire,
dedicarsi,
badare a qlcs.,
a qlc
Tedesco
versorgen,
pflegen.
atufài , vrb Definizione
fàere atufu o atúfidu, pigare atufu, pònnere fragu malu de isserru e de umidore, de cosa guasta; nau de gente, pèrdere de ànimu
Sinonimi e contrari
afungai,
afungorai,
allanire,
ammucorai,
ammufai,
annabrai,
intufire,
intuvare,
limire,
morighinire,
tufire
Etimo
spn.
atufar
Traduzioni
Francese
prendre une odeur de moisi,
moisir
Inglese
to grow musty
Spagnolo
enmohecer,
atufar
Italiano
prèndere odóre di tanfo,
ammuffire
Tedesco
dumpfig riechen,
verschimmeln.
avacàre , vrb: avocare 1 Definizione
finire o serrare s'annu de iscola, cumenciare is vacàntzias
Frasi
s'annu sos iscolanos l'avocant in su mese de làmpadas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre ses vacances
Inglese
to take holiday
Spagnolo
tener las vacaciones
Italiano
prènder le vacanze
Tedesco
Urlaub nehmen.
avampài, avampàre , vrb Definizione
nau de fogu tenendho, fàere a fràmula manna, meda, arta
Sinonimi e contrari
acispare,
apampai
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
prendre feu
Inglese
to flare up
Spagnolo
arder
Italiano
avvampare
Tedesco
brennen.
bandhiàre , vrb: abbandidai,
bandhidare,
bannidare,
bannitare Definizione
essire o fàere su bandhiu, istare faendho su bandhiu, cuau, in logu chi no si potzat bíere
Sinonimi e contrari
ilbandhidare
Frasi
s'amicu fit bandhiandhe chin d-una pedhe a pala ◊ si fit dadu a bandhidare pro no fàghere su militare, ca bi deviat istare dóighi annos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre la fuite
Inglese
to go into hiding
Spagnolo
huir
Italiano
darsi alla latitanza
Tedesco
sich verbergen.