poltantàre , vrb: aportantai,
portantare Definizione
fàere andhare su cuadhu a portante
Frasi
su cadhu de babbai poltantat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire prendre l'amble
Inglese
to amble
Spagnolo
marchar en paso de ambladura,
portante
Italiano
dare l'àmbio
Tedesco
den Paßgang geben.
preàre , vrb Definizione
leare a unu su chi tenet po dhi fàere pagare is dépidos
Sinonimi e contrari
aprensionai,
escecutare,
imbargai,
issucutare,
istajire
Etimo
itl.
predare
Traduzioni
Francese
prendre en gage
Inglese
to distrain
Spagnolo
embargar,
incautarse
Italiano
pignorare
Tedesco
pfänden.
scrúfi , vrb: iscrúfere*,
scrúfiri,
scrunfi Definizione
cricare de pigare, arrennèscere a pigare sa cosa a unu cun fortza, a pelea, cun dificurtade e ue dhue at dificurtade, a fortza de nàrrere e de fàere; cricare de s'iscabbúllere
Sinonimi e contrari
afrapare,
illatzare,
iscúrpere,
isfrapare,
istratzare,
strancai
/
iscabbúllere
Frasi
si merixedha e serbidora si bolliant bèni, a bortas si scrufiat calincuna cosa ◊ mi ia a podi scrufi una pariga de sodhus…◊ gei dhu scrufeus unu momentedhu po cussu puru ◊ apu scrúfiu dus panis veti veti
2.
ita ispantu ca at a scrufi sa filla, parit ca dh'at fata issa isceti! ◊ scrufidí de is malus! ◊ sa gatu circàt de si acuai, de fuiri, de si scrufi miaulendi a boxi mala ◊ cudha est torrada agoa ispramendisí, comenti at biu unu giòvunu acostendisí, e at pigau unu candeleri po si scrufi
Traduzioni
Francese
obtenir ou prendre de force
Inglese
to obtain by force
Spagnolo
arrancar,
sacar,
arrebatar
Italiano
ottenére o prèndere con la fòrza
Tedesco
entreißen,
erzwingen.
segudài, segudàre , vrb Definizione
agatare, cassare, aciapare a unu faendho dannu, in farta, fuendhosiche, ma fintzes solu andhare aifatu, sodigare
Sinonimi e contrari
acometare,
aggreghestare,
assitiai,
cucai,
scolliri,
sejare,
sichire,
sodigai
Frasi
los ant segudados furendhe ◊ eite pro los segudare ponindhe fogu: si no bi ndh'at de los pistare chei s'azu!…◊ mi so sonniadu levendhe unu sirbone e mai lu podia segudare (P.Pisurzi)◊ si ti ségudo deo, faghindhe cussa faina, as a bídere chi buscas!
2.
sos duos compares si saludant e onzunu segudat peri su caminu sou ◊ chi ti ponit infatu cussu ti ndi ségudat
Etimo
ltn.
*secutare
Traduzioni
Francese
prendre en flagrant
Inglese
to catch (in the act),
to reach
Spagnolo
sorprender,
coger,
pillar
Italiano
sorprèndere,
raggiùngere,
cògliere in flagrante
Tedesco
überraschen,
nachkommen.
sfoghigiài , vrb Definizione
coment'e pigare fogu, èssere abbruxandho
Sinonimi e contrari
afocazare,
brugiare,
scallentai
2.
sa Sardigna est dogna istadi sa própiu cosa, sfoghigiada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brûler,
prendre feu
Inglese
to revive
Spagnolo
quemar
Italiano
rinfocolarsi
Tedesco
sich wieder erhitzen.
suchenàre , vrb Definizione
papare a mengianu, fàere immúrgiu
Sinonimi e contrari
irmurzare
Frasi
sa bama fit isparta, pàsida, in sa tanca ínnida suchenendhe
Etimo
ltn.
subcenare
Traduzioni
Francese
prendre son petit-déjeuner
Inglese
to have breakfast
Spagnolo
desayunar
Italiano
far colazióne
Tedesco
frühstücken.
tènnede, tènnere , vrb: tenni,
tènniri Definizione
èssere meres o in posse de calecuna cosa, àere (ma fintzes pentzare, èssere in parentella, sentire una dólima, àere bisóngiu); contivigiare, manigiare de calecuna manera; aferrare a manos o cun calecuna cosa, mescamente currendho aifatu, pigare cosa iscapa, chi si movet currendho, a bolu o àteru, e fintzes furare, arregòllere e pigare de mesu de àtera cosa, arresurtare in mesu de cosa chi istringhet, chi sidhit; genia de giogu chi faent is piciochedhos cricandho de si aciapare paribari: giogai a tènnere o a tenedene; nau de sa linna o àteru chi abbruxat, pigare fogu, temperare a abbruxare, iscapai pampa (vrb. aus. èssere o àere: si podet nàrrere fintzes coment'e vrb. ativu transitivu); nau de cosa prantada o innestada, de arremu de sa carena o de sèmene chi ingendrat in sa madre (nau de fémina, bènnere príngia), pigare vida in sa terra o in sa linna noa, abbarrare biu, pigare a crèschere / ind. pres. 1ˆp. sing. tèngiu, tengu, tenzo, tenzu; ind. imp. dèu tenei, nosu tenestus, nois teniaimus; cong. pres. 1ˆp. sing. tenga, tenza, 2ˆp. pl. tenzades, tenzedas; pps. tentu, ténnidu, ténniu. Coment'e sinónimu de àere a logos dhu narant in parte de custu candho su sugetu, in su cuncetu de èssere in su logu, no est bene determinau: Sa Nuge si narat aingasi poite ca unu tempus dhue teniat una mata manna de nuge, in s'ortu dhue tenet crabas = bi aiat un'àrbure de nughe, bi at crabas
Sinonimi e contrari
àere,
tèndhere 1
/
acherrai,
aciapai,
cassai,
contifizare,
furai,
prugae
/
agganciai,
arratulare
/
aggafiare
/
allumae,
atzèndhere,
brugiare
/
assocai,
atechire
| ctr.
iscapae
/
lassai
/
mòrrere
Modi di dire
csn:
ie teniat pira = bi aiat pira; tènniri in cunsideru = pònnere in càrculu, fàghere contu mannu de unu; tènnere, tènniri de… (+ vrb. infinidu)= dèpere + vrb. infinidu; èssere tene tene a… = apunt'a aferrare, aferrendhe; giúghere a unu tene pro tene = tene tene, acurtzu meda de lu pòdere azummai aferrare (ma chentza lu sighire deunudotu); tènniri frius, basca, fàmini, sidi = sentire fritu, calura, fàmine, sidi, àere bisonzu de caentu, de friscura, de manigare, de bufare; tènniri pani e gortedhu = àere totu sas codomidades, istare a códumu; tènniri fuedhus cun d-unu = leàresi peràulas, faedhàresi male, cun peràulas graes, àere tentu murrunzu; tènnere a unu a picu = sighírelu curríndhelu; tènnere carchi cosa a pesu (es. su male fatu) = èssiri dispràxius; tènnerela cun ccn. = èssiri oféndiu, èssiri contras a ccn.; tènneresi musca a tzocu = irbulàresi de…, lassai a pèrdiri, mandai a pasci cocas; intrare in tènnere = allúiri, apampai
Frasi
sonniei de ti àere pro tota sa vida e no ti tenzei ◊ tenet deghe annos in sos úndhighi ◊ si teniat sas fortzas de Sansone!…◊ póveru est chie no tenet cosa ◊ sa Sardínnia tenit richesas ◊ isse tenet bestiàmine ma no tenet pàsculos ◊ de dinai ndi tengu, ma immoi no ndi portu ◊ tenent sa cosa ma no zughent mai unu sodhu in busaca ◊ bendhe su chi tenes e dalu a sos pòberos! ◊ Mariedha si at carragliatu sas oricras e si at tentu sa conca chin sas manos
2.
totu custu frius…: ita tenit, babbai? ◊ custu mànigu no tenet nudha: proite no ti est piaghindhe? ◊ e ita tenis isconchiendi? ◊ tenit su mali de is pedras ◊ is pipius no tenint nudha contras a su sardu ◊ cussu no tenet parentes
3.
sa carrada male tenta ponet tastu a su binu ◊ est bèni tentu che cani acapiau ◊ in tempus malu sas berbeghes las tenimus a proendha
4.
cunsiderendi comenti pasciat, mali mi pariat su dha tenni morta! (E.Pintor Sirigu)◊ apo tentu su cabadhu a issocu ◊ sa cane mia tenet su lèpere, su crabolu ◊ cudhos chi navant a tènnere a mie innantis meu cumbeniant tentos! ◊ bae e tènemi su cadhu ca tuco a bidha! ◊ bi aiat zente meda in su fogu fuidu e belleggai l'ant tentu
5.
mi che ant tentu duos fiados ◊ sa pedra mi che at tentu sa manu suta ◊ no li piaghet sa cosa rassa e che tenet su pizu dae su late ◊ fit tenendhe s'ozu in su corriotu ◊ no azes àpiu su corazu de nche tènnere una tzica ◊ proite ses pulighendhe su minestrone, ite che ses tenindhe?!
6.
feus tenni su fogu cun custu pimpiridu de paperi ◊ su fogu est intradu in tènnere, est tenindhe, si ch'est tentu ◊ sa linna de umbrinu est mala a tènnere ◊ sa linna mascada de abba no bi tenet ◊ sa linna sica tenet dereta ◊ sa linna frisca istentat a tènniri ◊ ténelu, su fogu, ca sinono s'iltudat!
7.
sas iferturas ant tentu totu ◊ si est prantada frisca, sa canna tenet dereta ◊ sas arburedhas chi si prantant, prus mannas sunt e prus sunt malas a tènnere ◊ sa prantaza tenet bene, dereta, si est posta proindhe ◊ comente si est cojubada at tentu deretu
8.
chirchendhe sidhadu si pariant tene tene a èssere ricos ◊ proite la tenes cun megus si no ti apo fatu nudha?! ◊ si fit istatu pro mene, si ne aiant tentu de musca a tzocu!
Cognomi e Proverbi
prb:
fillu de gatu topis tenit ◊ chie no curret no tenet!
Etimo
ltn.
tenere
Traduzioni
Francese
avoir,
posséder,
capturer,
attraper,
prendre,
brûler,
s'enraciner,
prendre,
pousser
Inglese
to have,
to own,
to catcht,
to burn,
to take root
Spagnolo
tener,
detener,
quemar,
arraigar,
prender
Italiano
avére,
possedére,
detenére,
catturare,
acchiappare,
prèndere,
àrdere,
attecchire,
allignare
Tedesco
besitzen,
innehaben,
fangen,
packen,
verbrennen,
Wurzel fassen,
einwurzeln.
umbrài , vrb: umbrare Definizione
betare o fàere umbra, pònnere in s'umbra, pigare umbra: si narat a sa matessi manera de assoliare; ingòllere umbra, assicare coment'e biendho umbra mala, pantumas
Sinonimi e contrari
abbabbarrotai,
addojare,
adumbrai,
arreselai,
assumbrai
| ctr.
assoliare
Frasi
un'àrbure de nughe umbraiat sa parada ◊ mi ponzo a umbrare ◊ teniat su meriagu po umbrai is brebeis
2.
in s'assolada ísula nostra antiga carestias de abba umbrant su logu ◊ a is gianas unu fundu de tamatas dhis est bastanti po umbrai ◊ s'ebba mea si est umbrada
Etimo
ltn.
umbrare
Traduzioni
Francese
faire de l'ombre,
prendre ombrage
Inglese
to overshadow
Spagnolo
sombrear
Italiano
ombrare
Tedesco
beschatten.