Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

ansídu , agt: assidu Definitzione chi tenet assa, chi est alluscau, cassidu de su sidi, chi est morindho de su sidi, de sa gana de bufare Sinònimos e contràrios cansidu Frases nois semus ranedhos de terra ansida in s'aera intemperiosa (G.Orgolesu)◊ s'undha límpida apo meledadu dae sa calura de s'istadiale ansida 2. su coro sou est assidu de veridade ◊ mi so agatada piús istraca de sa vida, piús assida ’e Deus (G.Correddu)◊ sa terra est assida de lentore Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu assoiffé Ingresu burnt by thirst Ispagnolu sediento Italianu arso dalla séte Tedescu trocken.

assidídu , agt, nm: assidiu, assiriu, assudiu, sedidu* Definitzione chi o chie tenet gana o bisóngiu de bufare, sidi; chi tenet calecunu disígiu mannu Sinònimos e contràrios assidigadu, assidigorzadu / disigiosu, inganatzidu Frases cussu est unu grómeru de colobras assididas 2. sa vida mia est sempri assidia de tui Tradutziones Frantzesu assoiffé Ingresu thirsty, very thirsty Ispagnolu sediento Italianu assetato, sitibóndo Tedescu durstig.

aulídu , agt: aullidu Definitzione chi est disigiosu a tropu, cun ingurdoneria / mandhigare a s'aullida = cun allurpidura Sinònimos e contràrios abbramidu, apedhiosu, assuriu, asuriosu, spedhiosu 2. trumas e trumas totu isvariadas las ingulliat sa gruta aullida totu che trigu in mola maghinadas (P.Casu)◊ sos ojos mios fint tantu aullidos a si catzare sidis de deghe annos chi moltos fint sos àteros sentidos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu assoiffé, avide Ingresu eager Ispagnolu anhelante Italianu bramóso Tedescu begierig.

sedídu , agt, nm: assididu, sididu, sidiu, sititu Definitzione chi o chie tenet gana o bisóngiu de bufare; chi tenet calecunu disígiu o bisóngiu mannu Sinònimos e contràrios assidigadu, assidigorzadu, assuglitu, insidiu / disigiosu, inganatzidu Frases torra che prima, funtana istasida, a consolare sa zente sedida! ◊ acurtziaiat sas laras a s'abba, sididu ◊ candu ti eus biu sidiu ti eus donau a bufai 2. passat sidida de basos e de amore Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu assoiffé Ingresu thirsty Ispagnolu sediento Italianu assetato, sitibóndo Tedescu durstig.

«« Torra a chircare