Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

arrànda , nf: arrandha, arrenda 1, randha Definitzione genia de tessíngiu a lascu chi si ponet po bellesa / arranda de su carrúciu = s'imbastimentu de sas tàulas de sa morisca (si podet bídere bene meda candho sa tàula est sica cun sa purpa prudigada) Sinònimos e contràrios arrandíliu, intradò, randhadu, trina 1 Frases in palas de su monti mi setzu a fai arranda…◊ cust'arrenda dh'at fata cia Pepina po sa crerència ◊ de is brúcius essint is arrendas de is polànias Terminologia iscientìfica ts Ètimu spn. randa Tradutziones Frantzesu dentelle Ingresu lacework Ispagnolu encaje Italianu merlétto, trina Tedescu Spitze.

arrandài , vrb: arrendai 1, randai Definitzione fàere o pònnere s’arrandha a unu bestimentu o trastu Sinònimos e contràrios irrandhare, trinetare Frases est arrandendi sa camisa ◊ mi ammostas su chi as arrandau me is pannus? ◊ is féminas ant arrandau sa tialledha de s'altari ◊ apu arrendau is lensolos 2. intamen de arrechiai a su babbu mortu, sa genti iat arrandau po sa filla Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faire de la dentelle Ingresu to lace Ispagnolu adornar con encajes Italianu merlettare Tedescu mit Spitzen besetzen.

intradò , nm: intredò, introdou, introrò Definitzione genia de tessíngiu a lascu (fatu a màchina, industriale) chi si ponet po bellesa prus che àteru in órulos de bestimentu Sinònimos e contràrios arranda, randíliu, trina 1 Frases si at postu su bistiri prus bellu, cussu de velludu cun s'intredò biancu (M.A.Cappai)◊ a su postu de su chipurru a sa camisa che dhi ant postu custu introdò Terminologia iscientìfica ts Tradutziones Frantzesu dentelle Ingresu lace Ispagnolu encaje Italianu pizzo Tedescu Spitze.

«« Torra a chircare