coràda , nf: corara Definitzione
sa canna de is prumones; coro e prumones comente ndhe essint totu a unu tirandho sa canna; su tretu de su coro, mescamente addenanti, in petorras
Sinònimos e contràrios
fressura
Maneras de nàrrere
csn:
èssiri cotu a corada (nadu de ccn.)= abbituadu, de agguantu; torràrendhe sas coradas = catzàrendhe sos ogros, bombitare totu
2.
mi aciapat e mi sutzat sa corada e sas intragnas male maganzadas unu puzone tirriliolupedhe (S.Baldino)◊ custu binu sanat sa corada
3.
dèu andamu iscrúcia ma ormai fia cota a corara ◊ pro pagu no ndhe torrat fintzas sas coradas, pro s'ischivu!
Terminologia iscientìfica
crn
Ètimu
ltn.
corata
Tradutziones
Frantzesu
fressure
Ingresu
pluck
Ispagnolu
corazón y pulmón
Italianu
corata
Tedescu
Geschlinge.
ispilicíre , vrb Definitzione
tirare, bogare is pinnias, is pilos, illimpiare bene de su pilu un'animale chi ndhe portat
Sinònimos e contràrios
ispilire,
ispinnare,
ispinnicire
Tradutziones
Frantzesu
plumer
Ingresu
to pluck
Ispagnolu
desplumar
Italianu
spennare
Tedescu
rupfen.
ispilíre, ispilíri , vrb: spiliri Definitzione
tirare, bogare o fintzes pèrdere is pilos; bodhire cosa a tiradura a manu passandho is cambos in mesu de is pódhighes (es. olia, murta, ma si narat fintzes de animales chi tirant a móssigu)
Sinònimos e contràrios
iltzudhare,
ispilicire,
ispilujire,
ispinnicire,
spilissiri
| ctr.
pilire
/
irrampare,
spibitzai
Maneras de nàrrere
csn:
ispilíresi de su dispiaghere, de su disizu = tènnere dispiaghere, disizu mannu azummai de si ndhe dèpere ispilire; i. un'imbriaghera = isfegare, scexiai
Frases
sos pudhos si sunt totu ispilidos a bicadas ◊ si moviat che maca ispilíndhesi e abbanzèndhesi che linu suta de s'àlghida
2.
sas berbeghes si ant ispilidu sa sida ◊ ndhe amus ispilidu un'àrbure de olia ◊ ant ispilidu sas àlvures chei su cucu: no bi ant lassadu una cariasa! ◊ manzanu babbu ti giughet a ispilire olia
3.
eh, ispilindhe si ndh'est de sa gana de triballare!…◊ no mi dias nudha, no mi ndhe so ispilindhe de su disizu! ◊ siscuros, candho bi lis apo nadu, de su dannu, pro unu pagu no si ndhe ispilint!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
peler
Ingresu
to unhair,
to pluck,
to peel,
to tear off the hair (fur)
Ispagnolu
pelar
Italianu
pelare,
spelare,
spelacchiare
Tedescu
ausrupfen.
ispinnàre , vrb: ispinniai,
ispinniare,
spinniai Definitzione
tirare, bogare is pinnias, is pilos, illimpiare bene de su pilu un'animale chi ndhe portat, pèrdere is pinnias, is pilos; fintzes iscorriare su bestimentu comente arreschet in ccn. cosa
Sinònimos e contràrios
ispilicire,
ispilire,
ispinnicire,
ispiumire,
ispumai
2.
fit istracu de s'ispinniare ifatu de sas crapas in sas andhatas rubosas pro pacu gabbale
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
déplumer,
plumer
Ingresu
to pluck
Ispagnolu
pelar
Italianu
spennacchiare
Tedescu
ausrupfen.
spignài , vrb: ispinnare*,
spinniai Definitzione
tirare o bogare is pinnias, is pilos, limpiare bene de su pilu un'animale chi ndhe portat
Sinònimos e contràrios
ispilicire,
ispilire,
ispinnicire,
ispumare
Maneras de nàrrere
csn:
s. una rosa = irfozare; spignaisí de su prantu = ispilíresi de su prantu, prànghere meda
2.
su crobu cun s'abbogau - s'untúrgiu - at bintu su pretu, ma si est totu spinniau
Tradutziones
Frantzesu
plumer
Ingresu
to pluck
Ispagnolu
desplumar,
pelar
Italianu
spennare
Tedescu
rupfen.
tartalía , nf, nm: tataliu,
tatalliu,
tratabia,
tratalia,
trataliu,
tratalliu,
trotobie,
trotoia Definitzione
sa frisciura (de pegus piticu, mescamente de angione) imbodhigada in sa napa, cun s'istentina e fata a orrostu
Sinònimos e contràrios
fressura,
revea,
tatareu
Frases
femu fúrria fúrria coment'e una tratalia posta a araxi a fogu ◊ si che at mandhigadu totu su tratalliu ◊ tratalios, cordedhas e boltados fint in bancas in terra aparitzadas ◊ fit aprontendhe su tatalliu de duos anzones chi aiat mortu
Terminologia iscientìfica
mng
Ètimu
itl.
frattaglie
Tradutziones
Frantzesu
fressure à la broche
Ingresu
pluck roasted on the spit
Ispagnolu
asaduras asadas en el espetón
Italianu
coratèlla còtta allo spièdo
Tedescu
am Spieß gebratene Geschlinge.