àbe , nf: abi,
àbia,
ape Definitzione
genia de bobboi (upm) in colore de castàngia, cun is alas, chi faet a chedha manna (pigione) siat a solu, desesi, e siat pesau e contivigiau in is casidhos po su mele, sa chera e àteros produtos; s'abe si distinghet in tres castas: abe fémina (abe maista), sa chi trebballat mescamente cricandho su druche in is frores (e punghet puru, ca portat s'agu – o puntorju àpinu – e in su casidhu podet tènnere s'impreu de sa difesa), abe mascu (abe prus matuca), bonu solu po ingendrare sa cria de s'abe reina, s'abe reina (abiera) chi faet sa cria (abrudhu) e cumandhat totu su pigione; s'abe faet a sola in buidos de matas bècias (casa), ma pruschetotu dha contivígiant in casidhos de ortigu o de linna fatos adatos po arregòllere su mele / sa cria = su fedu nou chi depit nàsciri; abe casidhera = de casidhos; iscussua = puzone de abe chi, si no si bochit s'abe reina (noa o betza, segundhu), candho naschet su puzone nou lassat su casidhu (e puzone primarju) e si fuit a fàghere un'àteru nidu
Sinònimos e contràrios
cdh. abba
Maneras de nàrrere
csn:
èssere che a s'abe de sos casidhos = triballantes meda; andhare che puzone de abe = abarrai sempri in movimentu; biri s'abi in celu = bídere bene meda; abe mascru (nadu in suspu de unu) = mandronatzu, chie istat ammandronadu ispetendhe chi triballent sos àteros
Frases
candho s'abe punghet, cun sa puntura bi lassat sa mata ◊ sa mata che a s'abe che li falet! ◊ iscugurrau boliast de una sciurma de abis! ◊ in sos fiores bi est s'abe paschendhe totu impodhinada
2.
tengu una múida a conca chi mi parit de portai una scursura de abis ◊ feminas chi si presumint in gradu: bidu conca de soldadu current che abe a su moju! (G.Ruzzone)◊ andhat che puzone de abe ◊ si betat che abe a moju ◊ mandrone, no ses che a s'abe de sos casidhos, no!
Sambenados e Provèrbios
smb:
Abi, Abis
/
prb:
dae s'abe dulcura e salude
Terminologia iscientìfica
crp, apis mellifica
Ètimu
ltn.
ape(m)
Tradutziones
Frantzesu
abeille
Ingresu
bee
Ispagnolu
abeja
Italianu
ape
Tedescu
Biene.
abièra , nf Definitzione
s'abe chi faet sa cria e cumandhat totu su pigione, in is casidhos
Terminologia iscientìfica
sbs
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
reine
Ingresu
queen bee
Ispagnolu
abeja reina
Italianu
ape regina
Tedescu
Bienenkönigin.
càsa , nf Definitzione
abiàrgiu, casidhu, su niu chi faet s'abe in is tuvos de is matas o de orrocas, o fintzes àteru bobboi chi faet mele / min. casedha
Sinònimos e contràrios
istallu 1
/
abialzu,
bugnu,
caidhu,
mógiu,
moitedhu
Frases
una borta e dua ndhe li apo intesu, a babbu, de contos de casas de abe!…◊ su muscone, si li forroxant sa casa, si difendhet cun rejone! ◊ lis mustresit s'abe in sas casas
Sambenados e Provèrbios
smb:
Casa, Casas
Terminologia iscientìfica
sbs
Tradutziones
Frantzesu
nid d'abeilles
Ingresu
beehive
Ispagnolu
panal de abeja
Italianu
nido delle api
Tedescu
Bienennest.
muscòne, muscòni , nm Definitzione
genia de bobboi matuchedhu, a bisura de musca cantu sa conca de unu pódhighe, niedhu deunudotu, chi faet su niu in sa canna, in sa linna bècia, e fintzes su mele, punghet e dolet puru, candho est bolandho faet muina (dúmmida, zúmiu); si narat fintzes de musca matuca; in cobertantza, giòvonu chi istat aifatu a calecuna picioca, fastigiandhodha, o fintzes imbriaghera; in su fusu de filare, su gancitu
Sinònimos e contràrios
abiolu,
mommoifrei,
mughimughi,
mumusu,
spioni
Frases
su muscone, si li forroxant sa casa, si difendhet cun rejone! ◊ fis che muscone a murmutu e ses unu carrabbusu! ◊ sos muscones sunt a dúmmida
Terminologia iscientìfica
crp, xilocopa violacea
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
bourdon,
abeille charpentière
Ingresu
humble-bee,
blowfly,
violet carpenter
Ispagnolu
abeja carpintera,
moscón
Italianu
moscóne,
gavaróne (o ape legnaiuola)
Tedescu
Holzbiene.
puntrongiàna , nf Definitzione
s'abe reina, nada deosi ca atzitzat is àteras abes a trebballare
Terminologia iscientìfica
sbs
Ètimu
ltn.
punctorium
Tradutziones
Frantzesu
abeille reine
Ingresu
queen bee
Ispagnolu
abeja reina
Italianu
ape regina
Tedescu
Bienenkönigin.