atínu , nm Definitzione
su atinare, su cunsiderare is cosas, su dhas fàere cun atuamentu, ischindho
Sinònimos e contràrios
atinamentu,
atuamentu,
cumprendhóniu,
fundóriu,
seru
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
conscience
Ingresu
awareness
Ispagnolu
sensatez
Italianu
consapevolézza
Tedescu
Bewußtsein.
búndha 1 , nf, nm: bundhu 1 Definitzione
seriedade, naturale bonu e giustu de unu chi tenet firmesa
Sinònimos e contràrios
bundóriu,
cabu,
capia,
caràtere,
cumprendhóniu,
sinnu,
tinnu
Maneras de nàrrere
csn:
ómine, fémina chentza b. = chentza caràtere, chi no bi at de si ndhe fidare; pònnere b. in o a unu, a carchi cosa = pònnere cabu, pònnere fatu o iscurtare a unu, dare importu; passare sa bundha = passai sa ganas, su disígiu
Frases
custas féminas no tenent bundhu, si ant intacadu s'onestade cun fainas malas ◊ fit cantadore de bundhu chi at onoradu sa poesia
2.
s'istadu fit a ponner bundhu a tie ti aia dadu una proendha noa! (A.Serra)◊ a pònnere bundhu in féminas est lucura…◊ mudemus fundhamentu a sos inzitos ponzendhe bundhu a sas cosas chi contant! (P.G.Marras)◊ mi ndhe seo pentidu ca no apo postu bundhu a tie
3.
ndhe zuchio brama, ma mi est passaa sa bundha (A.Cucca)
Tradutziones
Frantzesu
bon sens,
jugement,
sagesse
Ingresu
wisdom
Ispagnolu
sensatez,
cordura
Italianu
sénno,
saviézza
Tedescu
Verständigkeit,
Weisheit.