búndha 1 , nf, nm: bundhu 1 Definitzione
seriedade, naturale bonu e giustu de unu chi tenet firmesa
Sinònimos e contràrios
bundóriu,
cabu,
capia,
caràtere,
cumprendhóniu,
sinnu,
tinnu
Maneras de nàrrere
csn:
ómine, fémina chentza b. = chentza caràtere, chi no bi at de si ndhe fidare; pònnere b. in o a unu, a carchi cosa = pònnere cabu, pònnere fatu o iscurtare a unu, dare importu; passare sa bundha = passai sa ganas, su disígiu
Frases
custas féminas no tenent bundhu, si ant intacadu s'onestade cun fainas malas ◊ fit cantadore de bundhu chi at onoradu sa poesia
2.
s'istadu fit a ponner bundhu a tie ti aia dadu una proendha noa! (A.Serra)◊ a pònnere bundhu in féminas est lucura…◊ mudemus fundhamentu a sos inzitos ponzendhe bundhu a sas cosas chi contant! (P.G.Marras)◊ mi ndhe seo pentidu ca no apo postu bundhu a tie
3.
ndhe zuchio brama, ma mi est passaa sa bundha (A.Cucca)
Tradutziones
Frantzesu
bon sens,
jugement,
sagesse
Ingresu
wisdom
Ispagnolu
sensatez,
cordura
Italianu
sénno,
saviézza
Tedescu
Verständigkeit,
Weisheit.
fundhóriu , nm: fundóriu Definitzione
arrégula, manera de fàere e de nàrrere chi tenet fundhamentu bonu, arrexone, sustàntzia, de aguantare / fémina, ómini de fundóriu = atuadu, cussentziosu, sàbiu
Sinònimos e contràrios
atinu,
bundóriu,
consiéntzia,
santidu,
sentessu
Frases
seus genti sentza de fundóriu, sentza de sentóriu e sentza de ciorbedhu ◊ s'Evangéliu de Mateu fut su prus imperau po istruiri siat is chi cumentzànt a si ponni in sa fidi e siat is prus mannus po tenni fundóriu in issa (M.Vargiu)◊ a sa currentina cumponenta cantus de ispàssiu e de sentidu a segundu de su fundóriu de chini cantàt e de chini ascurtàt ◊ bella fémina de fundóriu a lassai fai a unu pipiu totu su chi bolit!…
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
critère,
jugement
Ingresu
rule,
foundation
Ispagnolu
criterio
Italianu
critèrio,
fondaménto
Tedescu
Kriterium,
Grundsatz.
inconsideràu , agt: iscunsideradu,
iscussideradu Definitzione
chi no giughet cunsideru, chi faet is cosas a sa maconatza, chentza dhas pentzare bene e chentza régula
Sinònimos e contràrios
disatinau,
sbentiau
| ctr.
atinadu
Frases
fiza mia, ses tropu prepotente chi non ti abbizas iscussiderada: babbu tuo a s'anzena zorronada, mortu de gana e chene pantalone, tue chin brusa noa e fardeta pressada! (S.Soro)◊ cane mandrone, macu iscussideradu! ◊ su disonestu e iscunsideradu cheret su sou e s'anzenu puru!
Tradutziones
Frantzesu
inconsideré,
qui n'a pas de jugement
Ingresu
thoughtless
Ispagnolu
desconsiderado
Italianu
sconsiderato,
scriteriato
Tedescu
unbesonnen,
unvernünftig.
séru , nm: sieru Definitzione
su si serare, su cunsiderare bene totu is cosas, sa capacidade de si acatare de una cosa e de dha cumprèndhere
Sinònimos e contràrios
àrviu,
imprastu,
saeru,
selembru,
sinnu
Maneras de nàrrere
csn:
male chentza s. = male (fintzas pecu, físsiu) chi unu no si lu connoschet; fémina, ómine de s. = abbistus, àbbilis, atentus, giuditziosus; cane de s. = chi abbizat; leare su s. de carchi cosa = leare oru, àrviu; fora de seru = fora de tinu, chi no atinat, ammachiadu; èssere in seru = in tinu, zustu de conca
Frases
sas criaduras sunt chentza seru, ma su mannu depet atuare a su chi faghet! ◊ de sa note chi ant segadu a pedra sos bidros de sos barcones nche li est intrannadu unu seru malu ◊ cussu est macu chena seru ◊ a sos fizos de seru su nuraghe mustrat luntanas andheras ◊ est galu a seru sanu mancari apat giampadu sos chent'annos ◊ carimanna, si seru aias tentu ti fist assolada che murone! (M.Murenu)◊ tue morta e deo… ancora so in seru?! ◊ ses resultadu sentza cunsideru ca in sa conca no giughias seru ◊ faedha sintzeru, prite ue sia no ndhe tenzo seru ◊ cussa est genti chen'e sieru!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
jugement,
sagesse,
conscience
Ingresu
judgement,
consciousness
Ispagnolu
juicio,
sabiduría,
conciencia
Italianu
sénno,
giudìzio,
saggézza,
consapevolézza
Tedescu
Verstand,
Vernunft,
Weisheit,
Bewußtsein.