fruschiàre , vrb: afruschiare,
frusciare (fru-sci-a-re)
frussiai Definitzione
bogare o fàere unu súrbiu, fàere sonu a súrbiu (a buca allomborandho is lavras, a pódhighes in buca, o cun calecuna aina de sonare)/ fruschiaresila = istare fruschiendhe unu pagu a ispàssiu
Sinònimos e contràrios
ammuinai 1,
fruscidare,
frusiai,
frusitai,
moidare,
mojire,
múere,
muizare,
suai,
sulietai,
surbiai,
zumiai
Frases
frúsciat su sede candho colat sa falche, messendhe ◊ fruschiandhe che craparzu betzu, Pirastredhu at mutiu su capu ◊ pride Porchedhu secabat sos negóssios fruschiandhesila e cantandhe
2.
sas ballas fruschiendhe in altu e bassu faghiant atapèndhesi fracassu (F.Dore)
Ètimu
ltn.
fist(u)lare
Tradutziones
Frantzesu
siffler,
grincer
Ingresu
to creak,
to whistle
Ispagnolu
silbar,
chiflar
Italianu
fischiare,
strìdere
Tedescu
pfeifen,
kreischen.
fruscidàre , vrb: fruscitare Definitzione
istare a fruschiedhu
Sinònimos e contràrios
afruschiare,
ammuinai 1,
frusiai,
frusitai,
moidare,
múere,
muizare,
sulietai,
sulitai,
surbiai,
zumiai
Frases
apo intesu puzones fruscitendhe e mi so frimmu a los iscultare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
siffler
Ingresu
to whistle
Ispagnolu
silbar
Italianu
fischiare,
fischiettare
Tedescu
pfeifen.
moidàre , vrb: mughidare,
muidare,
muitare Definitzione
fàere moida, a moida, a súrbiu o a zúmiu comente faent su bentu forte o fintzes unos cantu bobbois
Sinònimos e contràrios
afruschiare,
ammuinai 1,
fruscidare,
frusiai,
mojire,
múere,
muizare,
zumiai
Frases
babbaudedhos cun alas pintadas muidèndhemi in giru a boliadas de su mundhu mi dant novas ◊ su bentu si pesat muidendhe, iscútinat sas àlvures e paret de las chèrrere ispeigare ◊ una fritza colat moidendhe ◊ inue passaiat li muidaiat s'ispada che tronu ◊ su ventu colat muitanne ◊ si ti sunt sas orixas muidendhe sunt campanas pro ti ndhe ischidare! (G.Raga)
Ètimu
ltn.
mugitus
Tradutziones
Frantzesu
siffler,
bourdonner,
ronfler
Ingresu
to whistle,
to buzz
Ispagnolu
silbar
Italianu
fischiare,
ronzare
Tedescu
sausen,
summen.