criadórgiu, criadórju, criadórzu, criadróxu , nm, agt: criatógliu,
criatorju Definitzione
logu inue is pudhas andhant a fàere is oos; criadorzu dhu narant po criongianu puru
Sinònimos e contràrios
niada
/
criancianu
Frases
est afoginada in su giannile che una pudha sentza criadórgiu (A.Zedde)◊ sa pudha est chircandhe criatorju
2.
sunt pudhas bellas e criadorzas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
nid de poules
Ingresu
brooding nest
Ispagnolu
ponedero,
ponedor
Italianu
nido dóve la gallina depone le uòva
Tedescu
Brutnest.
pidràxu , nm Definitzione
genia de pigione mannu, pudha càmpina
Sinònimos e contràrios
pitarra
Frases
at a èssi pidraxu, o marragau, o tzarpadheri? ◊ funt cabendi bentruxus e pidraxus
Terminologia iscientìfica
pzn, otrix tetrax orientalis
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
poule (champêtre)
Ingresu
little bustard
Ispagnolu
sisón
Italianu
gallina prataiòla
Tedescu
Zwergtrappe.
púdha , nf Definitzione
genia de pigione mannu, grussatzu, a pinnias mannas, pesau meda po sa petza e po is oos (a/c.: a sa sossinca, ma solu su pl., dha faent a mascu: sos pudhos = is/sas pudhas)/ min. pudhichina; su mascu: pudhu, caboni; su minore de naschidórgiu: pudhighinu, pillonedhu (e, si est fémina de calecun'annu, pudhighina, pillonedha); p. matre = sa pudha chi at frochiu; p. putzonata, pillonada = chi portat is pillonedhus, p. frucera
Maneras de nàrrere
csn:
sa pudha, pudhighina est bennia in ou = est a tretu de criare, at comintzadu a criare; p. arrufada (cun sa pinnia totu allorigada), cucuruciana (cun tzufu de pinnias in conca), nanita (de ratza minuda), criangiana (chi criat meda), flori de fà (de colore biscacadu, randhinada); brutesa de p. = merda pudhina; p. de mudeju = caboni de murdegu, pudha média, itl. beccàccia; p. mudreghina o de mata = perdixi; p. de santa Lughia = pilloni de santa Luxia, genia de arrúndili; p. càmpina = pidraxu; pudhighina de abba = pudhixedha de àcua ("porzana porzana", itl. voltolino), zenia de pzn. solu in passera in Sardinna; no ischire betare pedra a p. = no èssere bonu a fàghere male, ma fintzas no èssere bonu a nudha; su fizu de sa p. bianca = su ciciu de domu, su fizighedhu prus bene chérfidu, parpadu, e gai (ma nadu fintzas de unu bastus chi siat ma leadu a preferu); àere fintzas late de p. = àere donzi cuntentu, donzi ingúlumu; portai is pudhas a piscai = (nadu de unu) chi cheret fàghere totu isse; fidai is pudhas a margiani = pònnere su grodhe a tentare anzones, lassare cosa in manos de chie si che la furat; tocai is pudhas = compidare sas p. pro ischire si criant; corrovai su cú a is pudhas = chircare tropu cosas, su chi no si depet, unu fàghere de chie no tenet àteru de prus importu; faedhare candho píssiat sa p. = mai, abarrai citius; èssere culu de pudha = culivala, chi iscóviat totu; papai a pudhas = manigare totugantos in su matessi pratu
Frases
sa pudha criat, cantat, crochit o frucit o tzotzit, bichitat, forrogat o iscarràfiat ◊ sas pudhas sunt criendhe ◊ pisedhos e pudhas imbrutant su logu ◊ duos pudhones no podent istare in mesu a sas pudhas
2.
beni a mamedha tua, frorichedhu meu, pudhichinedha irmarinada!
3.
est girendi che una pudha chi non iscít aundi fai s'ou ◊ tue mudu, faedha candho píssiat sa pudha! ◊ Chírigu no betat pedra a pudha ◊ muzere mia no ischit fàghere nudha, no ischit mancu betare pedra a pudha!
Sambenados e Provèrbios
smb:
Pudda
Terminologia iscientìfica
anall, gallus gallus
Ètimu
ltn.
pulla
Tradutziones
Frantzesu
poule
Ingresu
hen
Ispagnolu
gallina
Italianu
gallina
Tedescu
Henne.