Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

altudhíre , vrb rfl: altzudhire, artudhire, artzudhire, astudhire, atudhire Definitzione atzutzudhire, pònnere sa tzudha, inteterare su pilu de su fritu, de s'assíchidu o de sa timoria, de s'isprama Sinònimos e contràrios aciuciudhae, altudhare, assunciudhai, aturtudhire, atzudhai Frases sos pilos mi si fint altzudhidos ca mi pariat de intèndhere ispisinzu de pessones ◊ unu cane orulendhe ti astudhit sas palas de ispreu ◊ bastat solu un'umbra dai tesu chi bos faghet altudhire onzi tudha ◊ s'assuconu l'aiat fatu atudhire cantos pilos giughiat ◊ solu a bi pessare si mi artzudhint sas palas! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu en avoir la chair de poule Ingresu to get goose-flesh Ispagnolu espeluznar Italianu accapponare Tedescu schauern.

cragarístas , nf pl Definitzione braba o sutabbraba de caboni, genia de nàcaras chi portant pudhas e pudhos asuta de sa conca Sinònimos e contràrios gangalustas Terminologia iscientìfica crn Tradutziones Frantzesu barbillons de la poule Ingresu wattles Ispagnolu barbas Italianu bargigli delle galline Tedescu Lappen des Hahnes.

irpilíre , vrb Definitzione pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria Sinònimos e contràrios aciuciudhae, altudhire, arpilare, assunciudhai, aturtudhire, atzultzudhare, impriutzai Tradutziones Frantzesu donner la chair de poule Ingresu to give s.o. the creeps Ispagnolu erizarse el pelo Italianu far venire la pèlle d'òca Tedescu eine Gänsehaut bekommen.

pidràxu , nm Definitzione genia de pigione mannu, pudha càmpina Sinònimos e contràrios pitarra Frases at a èssi pidraxu, o marragau, o tzarpadheri? ◊ funt cabendi bentruxus e pidraxus Terminologia iscientìfica pzn, otrix tetrax orientalis Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu poule (champêtre) Ingresu little bustard Ispagnolu sisón Italianu gallina prataiòla Tedescu Zwergtrappe.

púdha , nf Definitzione genia de pigione mannu, grussatzu, a pinnias mannas, pesau meda po sa petza e po is oos (a/c.: a sa sossinca, ma solu su pl., dha faent a mascu: sos pudhos = is/sas pudhas)/ min. pudhichina; su mascu: pudhu, caboni; su minore de naschidórgiu: pudhighinu, pillonedhu (e, si est fémina de calecun'annu, pudhighina, pillonedha); p. matre = sa pudha chi at frochiu; p. putzonata, pillonada = chi portat is pillonedhus, p. frucera Maneras de nàrrere csn: sa pudha, pudhighina est bennia in ou = est a tretu de criare, at comintzadu a criare; p. arrufada (cun sa pinnia totu allorigada), cucuruciana (cun tzufu de pinnias in conca), nanita (de ratza minuda), criangiana (chi criat meda), flori de fà (de colore biscacadu, randhinada); brutesa de p. = merda pudhina; p. de mudeju = caboni de murdegu, pudha média, itl. beccàccia; p. mudreghina o de mata = perdixi; p. de santa Lughia = pilloni de santa Luxia, genia de arrúndili; p. càmpina = pidraxu; pudhighina de abba = pudhixedha de àcua ("porzana porzana", itl. voltolino), zenia de pzn. solu in passera in Sardinna; no ischire betare pedra a p. = no èssere bonu a fàghere male, ma fintzas no èssere bonu a nudha; su fizu de sa p. bianca = su ciciu de domu, su fizighedhu prus bene chérfidu, parpadu, e gai (ma nadu fintzas de unu bastus chi siat ma leadu a preferu); àere fintzas late de p. = àere donzi cuntentu, donzi ingúlumu; portai is pudhas a piscai = (nadu de unu) chi cheret fàghere totu isse; fidai is pudhas a margiani = pònnere su grodhe a tentare anzones, lassare cosa in manos de chie si che la furat; tocai is pudhas = compidare sas p. pro ischire si criant; corrovai su cú a is pudhas = chircare tropu cosas, su chi no si depet, unu fàghere de chie no tenet àteru de prus importu; faedhare candho píssiat sa p. = mai, abarrai citius; èssere culu de pudha = culivala, chi iscóviat totu; papai a pudhas = manigare totugantos in su matessi pratu Frases sa pudha criat, cantat, crochit o frucit o tzotzit, bichitat, forrogat o iscarràfiat ◊ sas pudhas sunt criendhe ◊ pisedhos e pudhas imbrutant su logu ◊ duos pudhones no podent istare in mesu a sas pudhas 2. beni a mamedha tua, frorichedhu meu, pudhichinedha irmarinada! 3. est girendi che una pudha chi non iscít aundi fai s'ou ◊ tue mudu, faedha candho píssiat sa pudha! ◊ Chírigu no betat pedra a pudha ◊ muzere mia no ischit fàghere nudha, no ischit mancu betare pedra a pudha! Sambenados e Provèrbios smb: Pudda Terminologia iscientìfica anall, gallus gallus Ètimu ltn. pulla Tradutziones Frantzesu poule Ingresu hen Ispagnolu gallina Italianu gallina Tedescu Henne.

pudhòne , nm: pudhoni Definitzione genia de pigione chi faet e nidat in logos de istagnu; fintzes pudhu, su mascu de sa pudha Sinònimos e contràrios pudhu 2. duos pudhones no podent istare in mesu a sas pudhas Sambenados e Provèrbios smb: Puddone, Puddoni Terminologia iscientìfica pzn, porphyrio porphyrio Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu poule sultane Ingresu sultan Ispagnolu calamón común Italianu póllo sultano Tedescu Purpurhuhn.

tzòtza , nf: ciòcia* Definitzione sa pudha chi frochit, frochindho / èssere in tz. = èssere in gnogna, istare ibertandho Sinònimos e contràrios croca 1 / ttrs. tzotza Frases tzotzas e pudhighinos istaiant raspendhe in giru ◊ bi aiat tzotzas e pudhighinos Tradutziones Frantzesu poule couveuse Ingresu brood-hen Ispagnolu clueca Italianu chiòccia Tedescu Glucke.

«« Torra a chircare