aorutài, aorvetài , vrb: auvretai Definition
istare a iscoca, abbaidandho, giaendho atentzione a ccn. o po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
obretare*,
punterare,
selvare
Translations
French
épier,
être en vedette
English
to spy
Spanish
acechar
Italian
spiare,
stare in vedétta
German
belauschen,
Ausguck halten.
arrociàre , vrb: arrotzai,
arrotzare Definition
istare andhandho, in giru, fintzes forrogare cricandho cosa (e cricare de ischire cosa); su si apartare, pònnere a una parte, aprigare / andai arrotza arrotza = istare in ziru chirchendhe
Synonyms e antonyms
arrodeare,
arruxulare,
bandhulare,
garronai,
istrusciare,
molingiae
/
acostai,
frànghere,
apigai,
apogiai,
trancire,
tròciri
/
annariare
Sentences
in atonzu arròciant sos porcos a s'ingrassa de sa landhe elichina (S.Zichi)
2.
mellus chi ti arrotzis, tanti no ti dhu nau! ◊ po prexeri, si arrotzat unu pagu po mi lassai passai? ◊ dèu mi arrotzu a su muru, bosatrus artziais po castiai ◊ arrotzai sa perda e intrai! ◊ fut pruendi meda e si funt arrotzaus in d-una domu
Translations
French
flâner,
fouiller,
épier
English
to stroll
Spanish
vagar,
vagabundear
Italian
girellare,
curiosare
German
umherschlendern.
iscocài, iscocàre , vrb: iscrocai 1,
scocai Definition
istare abbandha abbaidandho o iscurtandho su chi faent is àteros, faendho finta de àteru, coment'e osservandho po bíere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
afantanai,
crasteare,
iscuciare,
oretare,
orixedhai,
ospiare
Sentences
mi agatu girugirus, iscochendu tra matas e tra molas de arrú, ascurta ascurta (Gd.Piras)◊ est origas a sa porta de sa càmbara po iscocai sa filla ◊ sa mama est iscrochendi su piciochedhu po biri ita fait
Etymon
srd.
Translations
French
lorgner,
épier
English
to glance at,
to spy on
Spanish
espiar,
acechar,
atisbar
Italian
sbirciare,
spiare,
origliare
German
verstohlen betrachten,
spähen nach.
iscuciàre , vrb Definition
istare a disparte, a iscusi, iscocandho, iscurtandho su chi narant is àteros
Synonyms e antonyms
iscocai,
iscucitare,
orixedhai,
ospiare
Etymon
srd.
Translations
French
épier
English
to spy on
Spanish
espiar
Italian
origliare
German
horchen,
lauschen.
ispicàre , vrb: ispigai,
ispigare,
spigai Definition
bogare o fàere s'ispiga (nau de erbas e laores); cricare e arregòllere (in terras angenas) ispiga e fintzes olia o àteru, de su chi abarrat coigiau in terra de un'incúngia apustis chi che dh'ant arregorta is meres
Synonyms e antonyms
iscabidhai,
iscabissare,
ispighire
/
irrestujare
Sentences
custu laore no bi at ispigadu ◊ s'erba a úrtimos de beranu est totu ispighendhe ◊ su labore est cumintzandhe a ispicare ◊ in veranu ispicant sos lavores, istojat su triozu fioriu
2.
puzones s'isparghiant in sa terra messada a ispigare ◊ minnannu no perdoneit mai a sas puzones e ne a sas pòveras de ispigare a fura ◊ pustis collida s'olia, bi colat zente ispighendhe ca bi ndhe torrat a rúere ◊ dèu a piciochedhu seu andau a ispigai, a bodhí tomàtigas
Surnames and Proverbs
prb:
chini no podit messai ispigat
Etymon
ltn.
spicare
Translations
French
épier,
monter en épi,
glaner
English
to glean
Spanish
to glean espigar
Italian
spigare,
spigolare
German
Ähren aussetzen,
Ähren auflesen.
ispighíre , vrb Definition
bogare o fàere s'ispiga, nau de unas cantu erbas e laores
Synonyms e antonyms
iscabidhai,
iscabissare,
ispicare*
Translations
French
épier,
monter en épi
English
to glean
Spanish
espigar
Italian
spigare
German
Ähren aussetzen.
oretàre , vrb: orietare Definition
istare a iscoca, fàere sa posta a ccn. cosa o a ccn. po bíere ite faet, a ue andhat, cricare de ischire o leare oru de su chi faet, fintzes po dhu cassare
Synonyms e antonyms
aorutai,
iscocai,
obretare*,
punterare,
selentare,
selvare,
tenteare
Sentences
dogni istratagemma ti est onore, cun cudhu tuju tortu che astore oretendhe s'amante fissa ebbia! (M.Murenu)◊ catzadore mi conto e isco proite andho a oretare ◊ su pistighinzu pro Istèvene no dha faet lisiare ne sétzia ne crocada: sèmpere est orietandhe de su portellitu!
Translations
French
épier
English
to spy
Spanish
acechar,
espiar
Italian
spiare
German
ausspionieren.