abbandhitàdu , agt Definition bogau o postu a una bandha, agiummai coment’e fatu a bandhiu / murone a. = su chi sos àteros che catzant a un'ala Synonyms e antonyms abbandhadu, aoradu, assoladu Etymon srd. Translations French laissé-pour- compte English rejected Spanish apartado Italian reiètto German verstoßen.

abbigiàre , vrb: abbisari, abbitzare, abbizai, abbizare Definition arrennèscere a bíere o intèndhere (o fintzes a cumprèndhere) a manera de atinare o atuare a ccn. cosa candho acontesset o fintzes innanti (s'impreat fintzes in forma pronominale); ischidare, passare de dormiu a ischidau Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, saerare, sagamare, sapire Idioms csn: abbizàresi de una cosa, abbizàresi una cosa, abbizàresi chi…; a ti ndhe cheres abbizare!… = ma càstia a biri tui!…; su malàidu no si abbizat = no atuat, at pérdidu sos sentidos Sentences mi abbitzo de mi atzapare in locu chi no connosco ◊ custos canes sunt distintos pro abbizare ◊ cudhos si nche fint abbizaos chi dego mi picabo sa merendha ◊ no ti abbizas chi cue bi at irballu?! ◊ mi apo abbizadu chi at intradu zente a s'ortu ◊ cosa ti as abbizadu istanote? ◊ est una cosa chi benit dae sene, chene mancu ti n'abbitzare ◊ canno cudhos si fint abbitzatos de s'istrantzu, l'aiant giuliatu ◊ fiza mia, ses prepotente chi non ti abbizas iscussiderada! ◊ sunt vetzos e si parent pitzinnos: a non si ndhe abbizare!…◊ su padronu est drommidu e non si abbizat de nudha ◊ chi mi ndi fuia abbisau, cussa trassa no dhi fut arrennéscia ◊ ti ndi furant sa cosa e mancu ti ndi abbisas! 2. a ite ora ti ndhe ses abbizadu? ◊ ndhe tia chèrrere abbizare a su pitzinnu, ma est chito 3. a ti ndhe cheres abbizare, ite pretesas chi tenet cussu muconosu?! ◊ a ti ne cheres abbitzare… e geo chi credia chi!… Surnames and Proverbs prb: iscuru a chie no si abbizat de su chi est! Etymon srd. Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian accòrgersi, notare German bemerken.

acatàe, acatài , vrb rfl: acatare 1, agatare 1 Definition sapíresi de calecuna cosa, arrennèscere a bíere o intèndhere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbídere, abbigiare, abbillai, saerare, sagamare Sentences si ndi furant is domus e mancus si ndi acatais! ◊ no ti ndi acatas ca ses andendi mali? ◊ portiat in dossu fragu malu, ma pariat de no si ndh'èssere agatadu ◊ dh'ant fatu mali e si ndi est acatau ◊ no si est agatau de su chi fit faindhe ◊ ti che agatas betzu chi mancu ti ndhe acatas ◊ no si ne acatat ne batu e ne cane ◊ ti ndhe ses agatadu chi ses rutu in pecadu!◊ si est acatau ca no est che a innanti mancu cun is amigos ◊ su primu foedhu c'intendho ca deo mi ndhe acato candho is cosas funt capitadas ◊ apo iscurtau e solu tandho mi seo acatau ca ant fatu una cosa manna Etymon ctl. acatarse Translations French se rendre compte English to perceive Spanish darse cuenta Italian accòrgersi German bemerken.

arralatài , vrb: arrallatai, arrelatai, arrellatai, arrelletari, ralatai* Definition lígere o fàere una relata apitzu de calecuna chistione; istare a chistionu, foedhare cun àtere Synonyms e antonyms faedhare, negossare Sentences eus ascurtau su chi at arralatau su Majori ◊ is fradis funt arrallatendu de custu fatu 2. est in s'oru de s'enna arrelatendi cun su frabbotu ◊ cun chini fust arrellatandu, ca ti apu inténdiu? ◊ a arrallatai est bella, cussa, e a ponni in befa sa genti! Translations French faire le compte rendu, référer English to report Spanish relatar Italian relazionare, riferire German berichten.

cóntu , nm Definition cosa chi si narat po giare a ischire, po istentu; cosa chi si cunsiderat a reguardu de calecuna chistione, o de ccn., mescamente cun su significau de arrespetu, de importu / min. contighedhu, contixedhu Synonyms e antonyms contadu, contànsia, chistione, consideru, cuentu, importu, médiu Idioms csn: istèrriri unu c. = comintzare a chistionare de carchi cosa pro si fàghere a sa manu a unu, pro lu cumbínchere, pro li pòdere pedire cosa; ómine, fémina de c. = chi contat, de importu; èssere chin c. = pro cosa, cun motivu; contus de foxili = sos chi si narant passendhe ora caentèndhesi, a sos pisedhos, tantu pro los tratènnere, cosighedhas de pagu importu; c. de risu = contu po arriri; c. b'at! = no mi la contas zusta, mi ses cuendhe carchi cosa; a su c. = istendhe a cantu si contat, a su chi narant; in c. de… = a su postu de…, pro cantu pertocat…; fàghere c. malu = apicai mali is crais, fai contus chi no torrant paris cun is contus de un'àteru; no ischire su c. de leare = no isciri acomenti fai, tènniri dificultadis mannas; dare c. de carchi cosa a ccn. = contare, nàrrere su chi at fatu, dare una nova; circai contus a ccn. = chircare chistiones, pedire cosa; fàghere contu, passai contu de… = pònnere in càrculu, cunsiderare Sentences sos contos no sunt beros ma s'ómine los at imbentaos pro disaogu suo ◊ si cheriat cumpresu, ma chene torrare a contare sos contos contaos dae semper ◊ totu is piciochedhus candu bollint otenni una cosa isterrint su contixedhu…◊ no apo mai crétidu in custos contos de foghile 2. dae minore so faghendhe gherra fastizando in sos contos de amore ◊ a triballare nono, ma in contos de divertimentu za lu agatas cuncordu! ◊ a fàghere sa chirca no sunt contos vostros! ◊ tui ses ammachiada, in contu de fastigiai 3. est istracu, malàidu, male bestidu ma no ndhe faghet contu ◊ su fàmini fiat tropu, cudha crocoriga si fut parta una síndria e no nd'iaus passau contu, si ndi fustis pràndius etotu! ◊ a mie no mi ant chilcadu mai: si cumprendhet chi de me no ndhe ant fatu contu ◊ pro milli francos in prus a chilu no ndhe fato contu, còmporo su matessi! ◊ si ti cheret dòlere sa conca già est chin contu, cun cussu corpu! ◊ a su contu, issos crediant gasi! 4. su babbu fit de contu e benistante 5. unu contu si lu faghiat s'àinu e unu su truvadore ◊ contu malu ti as fatu si pessas chi su chi depes fàghere tue lu fato deo! ◊ no est contu bonu, custu, a fàghere sas cosas semper a duas bias! ◊ fàghedi bene sos contos innantis, no ti ndhe impudes! ◊ no isco prus su contu de mi leare: male est goi e peus est gai! ◊ faghídebbos in contu cantu balanzat cussu, si podet ispèndhere gai meda 6. ite contu ndhe apo a dare a Deu de tanta mala vida chi apo fatu! ◊ ma deo so pensendhe apustis morte ca devo dare sos contos a Deu! (Sotgiu)◊ torro a bidha e ndhe dao contu a sa zustíssia de su chi est capitau 7. in contu de andhare a campu andheit a chircare a unu ◊ in contu de timi m'iant fatu arriri Surnames and Proverbs smb: Contu Translations French compte, considération English tale, consideration, estimation Spanish cuento, consideración Italian raccónto, narrazióne, fiaba, considerazióne, stima German Erzählung, Märchen, Achtung.

cóntu 1 , nm Definition nàrrere su númeru de is cosas cricandho de bíere sa cantidade Synonyms e antonyms càlculu Idioms csn: pònnere in c. una cosa = contaidha; essire foras de contu = iscassuletare, irbariare; mi ndhe as a torrare sos contos! = mi ndi as a torrai sa sceda!, as a biri ita ti sutzedit!, as a biri ca est acomenti nau dèu; tirai, torrai is contus a unu = fàghere o serrare sos contos de su chi li depet; dare contos a Deus = nàrrere, cufessare a Deus sas curpas chi unu tenet; èssere chentza c., foras de c., no èssere in c. = medas, chentza misura, no faghet a los contare; fàghere contos mannos = pessare chi andhet totu bene, sestare in mannu; èssere a c. (nadu de cosas)= contadu, a manera chi siat zustu su tantu chi serbit; èssiri a contu de…(+ agt. numeràriu pl.)= de pòdere contare a… (+ agt. numeràriu) a… (+ agt. numeràriu); assardare su c. = aparizare, agabbare de pagare su dépidu, schitiai; c. currenti = genia de cuntratu, inditau de su númeru intestau a unu, po tènniri, arriciri o pigai dinai, fintzas paperi pro fai pagamentas o mandai dinai; essiri a c. paris = dare cantu si retzit, o retzire cantu si daet; bogare su c. de una cosa = contai e nàrriri canta est custa cosa Sentences amus fatu su contu de cantu nos est costadu custu cómporu ◊ dhoi at mortus a contu de millas ◊ chi siant a contu de centus custus divertimentus! ◊ a isse no lu ponzas in contu, tantu est coment'e chi no bi siat ◊ sos istedhos de s'aera sunt chena contu ◊ ista mudu ca irballo su contu! ◊ no ndhe toches de custos durches ca sunt a contu! ◊ su cocoi a logos lu bendhent a contu, no a pesu 2. gai faghes, tue, ma za mi ndhe as a torrare sos contos! ◊ una borta nci fiant duus fradis: unu arricu foras de contu, s'àteru pòburu tropu ◊ fiat tronendi e lampendi foras de contu 3. sos contos già fint mannos e pariant totu giustos: passare sentza disgustos sos mios últimos annos (G.Masala)◊ contos mannos ti ses faghindhe: ma chentza sodhu ite pessas chi as a poder fàghere? ◊ su póveru si faghet contos mannos, ma dae chentu ndhe resessint deghe (Còntene)◊ ndi funt essius a contu paris ◊ torramí is contus, poita de custu momentu no ses prus s'amministradori miu! ◊ ite contos apo a dare a Deus po custa vita mala chi apo fatu?! Surnames and Proverbs prb: a contus malus si dhoi torrat Translations French compte, calcul English calculation Spanish cuenta, recuento Italian cónto, càlcolo, còmputo, contéggio, rendicónto German Berechnung, Rechnungslegung.

saeràre , vrb: secherare, segherare, serare, seriare Definition su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, sagamare, sapèschere, sapire / bídere Sentences Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma 2. serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero! Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian avvedérsi German wahrnehmen, bemerken.

sapíre, sapíri , vrb Definition su si acatare de is cosas, su avèrtere, aferrare o ischire is cosas cun is sentidos (e fintzes solu su ischire, su cumprèndhere): s'impreat cun s'aus. èssere e àere candho est transitivu cun cmpl. ogetu (ma pigat sèmpere su pron. personale de su sugetu, est sempre vrb. prnl.)/ piciocu chi no si sapit = chi no cumprendhet, no arrexonat ca est tropu criadura Synonyms e antonyms abbigiare, acapassai, saerare, sagamare, sapiare Sentences bivis in su fogu sentz'e ti sapiri! ◊ est tzegu e no si sapit de nudha ◊ su crabaxu no si ndi est sapiu de tènniri in su tallu unu pegus allenu ◊ surdu che picu, e ite s'at a sapire?! ◊ candho si est sapidu solu, su pisedhu at comintzadu a timire ◊ no si podet isplicare su chi in coro mi sapia ◊ chi mi ndi fuia sapiu iap'a èssiri essiu! ◊ daghi si sapiat segura de no la bídere niunu, l'isganzaiat su risu, a su piciocu ◊ si fit sapia chi su maridu giuchiat sa luna a tónchinu ◊ no nd'apu biu, no mi ndi seu sapiu ◊ no ti sapis chi ses irballendhe?! ◊ comente mi at sapidu assuprindhe est bénnidu a mi abbojare ◊ fostei si sapit de dogna cosa! ◊ candho si aiat sapiu sos duos ómines non los aiat connotos (G.Piga) Surnames and Proverbs prb: su dannu peus est a no si sapire Etymon itl. sapere Translations French percevoir, être conscient, constater, se rendre compte English to perceive, to be conscious, to ascertain Spanish percibir, ser consciente, percatarse Italian percepire, èssere cosciènte, avvedérsi, constatare German wahrnehmen, bewußt sein, bemerken, feststellen.

«« Search again