apatentàdu , agt Definition
chi tenet o at leau sa patente; nau cun tzacu, chi tenet calecuna calidade mala créschia meda, segura
2.
est unu parassita apatentadu, semper chentza fàghere nudha!
Translations
French
qui a le permis de conduire
English
licensed
Spanish
cualificado,
que posee el permiso de conducir,
redomado
Italian
patentato
German
zugelassen,
mit Führerschein versehen.
apatènte , nf: patente* 2 Definition
documentu de s'autoridade chi assegurat de comente unu at fatu calecunu istúdiu o est autorizau a fàere calecuna faina: oe, prus che àteru su documentu de chie at imparau a guidare unu mezu
Translations
French
permis de conduire
English
license
Spanish
licencia,
permiso
Italian
patènte
German
Erlaubnis,
Führerschein.
cumportài , vrb: cumportare Definition
nau de cosas de papare o bufare, mantènnere sa naturalesa issoro ammesturandhosi cun àteras; àere una manera de fàere o de istare, mescamente po totu su chi podet pertocare is àteros
Synonyms e antonyms
agguantai,
baliai
Sentences
custu est unu binu chi cumportat àcua meda
2.
custu pisedhu si cumportat bene
Translations
French
se conduire
English
to behave
Spanish
comportarse,
portarse
Italian
comportarsi
German
sich benehmen.
ghiài , vrb: agghiai,
ghiare Definition
inditare su camminu bonu, acumpangiare in su camminu giustu, cossigiare su de fàere; fintzes bogare, fàere istesiare gente o animales, imbiare
Synonyms e antonyms
giúchere,
leai
/
mandai
Sentences
su pastore fit ghiendhe sas berveghes a sa pastura ◊ su Segnore mi at ghiadu che Babbu ◊ sighi s'istiga de s'arte chi ghiat a portos de lugura! (P.Casu)◊ cherzo un'ispera de lughe chi mi ghiet ◊ at ghiadu sos sentidos mios in caminos de amore ◊ cun sa lughe de un'istedhu Deus los at ghiados a innue fit su pitzinnu
2.
su libberedhu chi ti apo nadu ti che lu ghiant issos (M.Ghiacciu)◊ ti ghio sos menzus saludos!◊ Cristos at seberau dogi apóstulos po dhos ghiare a perdicare
Etymon
spn., ctl.
Translations
French
conduire
English
to drive
Spanish
guiar
Italian
guidare
German
führen,
leiten.
patènte 2, patènti , nf: apatente Definition
documentu de s'autoridade chi assegurat de comente unu at fatu calecunu istúdiu o est autorizau a fàere calecuna cosa: oe, prus che àteru su documentu de chie at imparau a guidare unu mezu a motore
Etymon
itl.
Translations
French
permis de conduire,
license
English
license
Spanish
permiso de conducir
Italian
patènte
German
Erlaubnis,
Führerschein.
trubàre , vrb: trubbare,
truvare,
turbare,
turvare Definition
fàere andhare, apretare po andhare (nau pruschetotu po is animales, ma fintzes po gente pigada coment’e animales, chentza arrispetu); portare su bestiàmene de una pastura a s'àtera; fàere essire a pígiu sa fera in cassa, fintzes su pische po piscare, istesiare, fàere istesiare, fintzes solu andhare; prnl. afracai, su si betare cun fortza contra a ccn. a iscúdere, mossigare, atumbare, incorrare o fàere àteru de male; nau in cobertantza de s'ómine, de su mascu, cobèrrere; fintzes nàrrere o atuare una cosa a unu candho no dha faet po su pagu interessamentu
Synonyms e antonyms
sucai,
tzitziare
/
atramudai
/
afarcai,
agghegiare,
assurpire,
azachinare,
crazugai,
tzurricare
/
zúchere
Sentences
pastores, truvade sas berveghes! ◊ sos canes si sunt betados a sa tupa pro trubbare sa fera ◊ commo no turbas prus sos pecos dae Costera ◊ trubba s'àinu, fàghelu andhare impresse! ◊ turvaiat sos voes cun d-unu frúschiu chi ischiat isse ◊ su ventàriu aiat sichitu a turvare e a molinare sas framas
2.
o luna maca, a ube ses turbandhe?! ◊ trubba a dainanti: bae, no istes ispetendhe! ◊ trubbachelu su bestiàmine, no mi che collat s'olia!
3.
si li est trubbadu su trau e si no si fit fatu a bonu a si partare l'aiat mortu! ◊ ajó, ista masedu, cantu ti truvas daghi ti faedho! ◊ si mi est trubbadu a m'iscúdere, ma candho at bidu sa lepa at furriadu!
Etymon
ltn.
turbare
Translations
French
pousser,
conduire en avant
English
to spur,
to conduct
Spanish
aguijonear,
ojear la caza
Italian
stimolare,
far andare,
condurre avanti
German
antreiben,
anstacheln.