Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

alladamenàe , vrb: alladaminai, alledamenare, alledaminare, alletamanare, allodaminai, ladamenare Definition pònnere, betare o ispainare su ladamíngiu, ingrassare sa terra cun su ladamíngiu Synonyms e antonyms aligare, atalaminai, contzimare, illedaminare, ladamingiare, stercorai, sualare Sentences su bestiàmine, inue paschet, alledàminat su logu ◊ s’istercu e su pissu de sas béstias lu golliant pro alletamanare sos ortedhos ◊ terra de allodaminai no ndi teneus Etymon srd. Translations French fumer, engraisser English to dung Spanish abonar Italian concimare German düngen.

ammaciociàe, ammaciociài , vrb Definition fàere a macióciu, pònnere prupas, crèschere Synonyms e antonyms imprupire Sentences Olghixedha… in cussu tempus gei fuit Olghixedha, ma immoi gei s'est ammaciociada! Etymon srd. Translations French grossir, engraisser English to fatten Spanish engordar, echar carnes Italian diventar grasso, impolpare German dick werden.

aozàre , vrb Definition pònnere ógiu; nau de sa nughe, essire contomosa (candho est passada, bècia de un’annu); nau de su laore o de s'erba, andhare male po su istare a tropu isciustos e, segundhu su logu, dhu narant fintzes po acapiare sa bide noa créschia meda Synonyms e antonyms aogire, ingrassai | ctr. isozare 3. nois semus irmamandhe e aozandhe totu paris, lah! ◊ est aozandhe sa bide a bilighinzu Etymon srd. Translations French engraisser English to fatten Spanish engordar Italian impinguare German dick werden.

contzimàre , vrb Definition betare o pònnere su concime a sa cosa prantada o semenada Synonyms e antonyms aligare, alladamenae, ladamingiare, stercorai Translations French fumer, engraisser English to manure Spanish abonar Italian concimare German düngen.

imprupíre, imprupíri , vrb: impulpiri, impurpie, impurpire Definition pònnere prupas, crèschere in prupas, nau de animales, gente e fintzes frutos Synonyms e antonyms ammaciociae, imprupai, impurpatzire | ctr. ispurpire Sentences sa morisca est totu ossu: no bi at impurpidu ca no li at próidu ◊ s'olia comente proet in atunzu s'impurpit ◊ sos pibionedhos de s'àghina sunt imprupinne Etymon srd. Translations French engraisser English to fill out Spanish engordar, volverse pulposo Italian impolpare German dick werden.

ingrassài, ingrassàre , vrb Definition pònnere lardu, ógiu (mescamente nau de is petzas, animales e gente); frigare o pònnere ógiu a ingranàgios, betare ladamíngiu a sa terra; in cobertantza, errichire Synonyms e antonyms ammeudhare, irrassare, saginai / úngere / alladamenae | ctr. illangiare, irromasire, isozare Sentences biu ca Gilda est prenixedha, sighendusí a ingrassai ◊ ingunis si papat bèni, issu s'est povintzas ingrassau ◊ ingrassamus su porcu pro lu fàchere a sartitza ◊ nc'est peri chini ingrassat papandu pagu! 3. cumintzeit a sudhare chi su dinari non serviat a Santu Frantziscu ma pro ingrassare sas buxacas de compare retore Surnames and Proverbs prb: s’oglu de su mere ingrassat su cadhu Etymon srd. Translations French engraisser English to fatten Spanish engordar, engrasar, abonar Italian ingrassare German mästen, einfetten, düngen.

saginài , vrb Definition ingrassare bene Synonyms e antonyms ammeudhare, ingrassai | ctr. illangiare, irromasire Etymon ctl. saginar Translations French engraisser English to fatten Spanish engordar, cebar Italian impinguare German mästen.

stercorài, stercosciài , vrb: stracosciai, strecosciai, strecoxai Definition fàere de bisóngiu de is animales, imbrutare de ladamíngiu; betare o istèrrere su ladamíngiu (strecu), ingrassare sa terra a ladamíngiu (e fintzes imbrutare de ludu o àteru)/ una strecosciada de pei = falada de pè a manera de ischitzare cosa Synonyms e antonyms istallare 2 / aligare, alladamenae, contzimare, ladamingiare / illudrare, imbrutai, strichidhai 2. custa fà coit a isciasciadura: non portit ladami, puru, fut una terra totu stracosciada!…◊ su logu est totu stracosciau de cumenti funt acorrendu is brebeis innòi ◊ cussus portant su coru strecosciau de sànguni malu ◊ potzu intrai? no ia a bolli strecosciai su logu de ludu! Etymon ltn. stercorare Translations French engraisser, parquer English to pen Spanish estabular, estercolar Italian stabbiare German düngen.