Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

cavanàle , nm Definition una parte de su frenu chi si ponet a s'animale, intrau in conca e in murros, sa chi calat in su càvanu o canterzu Synonyms e antonyms canterzale Etymon srd. Translations French montant de frein English cheek-strap Spanish quijera Italian sguancia del fréno German Backenstück.

filète , nm: filetu Definition genia de filighedhu, mescamente de carre in d-unos cantu arremos de sa carena (es. limba, natura de s'ómine); fune de cannau fata de funes bècias, ma fintzes sa codriola chi si faet cun sa pramma de iscovas (s'imbodhigat a istrintu in su tanaxi); foedhandho de petza, anguidha o orrugu longu de prupa ororu de s’ischina, in s’ispinu de un’animale / tènnere a unu a f. = lassai a unu cun pagu cosa po papai Synonyms e antonyms mustela / restiga 1 2. ciu Perinu fiat sempri fendi iscovas e a nosu piciochedhus si ponera a iscarrai, a fai filetu, a pulí prama ◊ ant acapiau sa cibudha a matzus cun su filetu Scientific Terminology crn Etymon itl., ctl. filetto, filet Translations French filet, frein English fraenum Spanish frenillo Italian frènulo German Bändchen.

frenàda , nf Definition su frenare, sa firmada chi si faet frenandho, fintzes singiale in terra de comente si est frenau Sentences at fatu una frenada, cussa màchina, chi at lassadu fintzas sas sinzas de sas gommas in terra Etymon srd. Translations French coup de frein English braking Spanish frenazo Italian frenata German Bremsen.

frénu , nm Definition aparíciu po abbrandhare s'andhadura de una màchina, de un'animale o àteru; régula po cuncordare unu cumportamentu prus giuditziosu / frenedhu = me is gecas, acàpiu po dhas aguantai serradas Synonyms e antonyms bríglia, murrabi / macànica, maltinica 1, martingala Idioms csn: pigai o bogai su frenu, tirai, abbambiai su frenu; a f. bàmbulu, sciagu = cun su frenu lassadu lenu; tenni a ccn. a f. modhi, sciagu = cun tropu libbertade, pagu annestru Sentences in sa pénnita sa moto aiat picatu a cúrrere e Matzeu li aiat illascatu sos frenos ◊ portaus is frenus tiraus e is arrodas no girant ◊ fatuvatu ghetat una boxi su gavoesu chi bendit frenus e crabistus ◊ Minnia castiàt a innantis istringendu forti is frenus de su cuadhu Etymon ltn. frenum Translations French frein, bride English brake, bridle Spanish freno, rienda Italian fréno, brìglia German Bremse, Zügel.

irfrenàre , vrb: isfrenare Definition pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos Synonyms e antonyms | ctr. frenae Translations French ôter le frein English to release the brake on Spanish desatar Italian sfrenare German die Bremse lösen, entfesseln.

regrésciu, regréssia, regréssu , nm, nf Definition genia de bregúngia, de duritu, chi po arrespetu o àteru consígiat a unu de fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms dobidori, recatamentu, refrenu Sentences su malu fàchere creschet cada die e no bi at regréssia ◊ atatamacàndhesi bi ndhe at medas chene regréssia e a fatza de sola ◊ candho babbu e mama perdent su podere s'umanidade no at prus regréssia ◊ sos pitzinnos si ghetant chei sa musca a su mele e comintzant a carabbatare chene regrésciu perunu cantu prus recatu podent! (M.Gattu Soddu)◊ zente chentza regressu est sa càusa de sos disabios Translations French frein, retenue English qualm, restraint Spanish miramiento, recato Italian rèmora, ritégno German Schamgefühl.

trancaíllu , nm Synonyms e antonyms impedu / dobidori, duritu Translations French empêchement, frein English impediment Spanish obstáculo, estorbo Italian impediménto, rèmora German Hindernis.