abeliài , vrb Definition naendho de canes, apedhare, guguliare; nau de gente, betare tzérrios po dolore, dispraxere o dannu mannu (e fintzes ammachiadura); disigiare meda, forte, arrabiare Synonyms e antonyms agruguai, agruinai, aguriai, guguliare, gurruliai, orulare, zarulare / intzunchiai / abbochinare, addorojare, ilvariare / apiliare, spedhiae 2. deo no nci dha fàciu prus, soe abeliandumí: in domu funt pigandusidha contras de mimi! (G.C.Mameli) 3. at abeliau sa filla totu sa noti, mischina, cudha fémina morendisí ◊ at abeliau una fita de síndria 4. ndhe leat is ogros in sàmbene, faet iscarfe e abéliat cun s'infinitzu Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French hurler, glapir English to howl Spanish aullar, gañir, quejarse Italian ululare, guaire German heulen, klagen.

ganníre , vrb Definition su istare a tzúnchios, nau de su cane e de su margiane; nau de gente, abboghinare po dolore forte Synonyms e antonyms gannitare Sentences in cue bi gannit su matzone a s'impudhile ◊ gannit su cane ◊ si no fit pro su gannire de carchi marjane, su mutine de cussu locu fit istatu ispantosu Scientific Terminology bga Etymon ltn. gannire Translations French glapir English to yelp Spanish gañir Italian gagnolare German winseln.

giangiulàre , vrb Definition su tzunchiare, su lamentu chi faet su cane candho est sufrendho meda Synonyms e antonyms corojare, gruiri, torrunzare, turulare, tzunchiai Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French glapir English to squeak, to howl Spanish gañir Italian guaiolare, mugolare German winseln.

ranzidàre , vrb Definition su chi faet su cane ammostandho is dentes ammeletzandho de cracare a mossigare Synonyms e antonyms ammusciare, arraunzare, arrinzare, grujai, morrugnare, musci, raganzare, ranzidare, smusciai, traganzare Etymon srd. Translations French glapir English to growl Spanish gruñir Italian ringhiare German knurren.

torrunzàre , vrb: torunzare, turrunzare, turunzare Definition giare a bíere is dentes comente faent is canes ammeletzandho de de mossigare Synonyms e antonyms corojare, orulare, torojare, tunchiare / chensare, morrugnare 2. bi at carcunu chi turunzat e narat de no àere sorte ◊ bi at carcunu chi si turunzat e narat de no àere sorte Translations French geindre, glapir English to howl Spanish gañir, gruñir Italian mugolare German winseln.

tunchiàre , vrb: atunchiare, ciunchiare, (túncia túncia, pro túnciare = nr. tunciatúncia, protunciàre) tunciare, tzunchiai Definition istare o èssere a tzúnchios mescamente po dolore, maladia, ma fintzes po gosu; su si chesciare, istare a lamentu po calecuna cosa chi no andhat comente si iat a bòllere; su abboghinare de su cane candho dhu cracant Synonyms e antonyms agemenai, bemire, chesciai, grèmmere, intzunchiai, nitzulare / muschiare, musci Sentences bidèndhemi atristadu, finas sas pedras túnciant pro su dolu ◊ ruet sentza alas in terra, brujendhe, túncia túncia, cansada e chimerendhe 2. ant terrinu meda, ma túnciant pibièndhesi de no ndhe àere cantu bastat ◊ sos pòveros túnciant ca in sa partimenta de sos pagamentos sos printzipales pagant piús pagu ◊ mudu: marranu chi túncies! ◊ mancu tunciadu at Etymon srd. Translations French gémir, glapir, japper English to whine Spanish gemir, aullar Italian gèmere, mugolare, uggiolare German stöhnen, winseln.

turulàre , vrb Definition istare a tórulos, a boghes, a lamentos Synonyms e antonyms abeliai, agruguai, agrumiai, arrulliai, borulare, corojare, gurruliai, intzunchiai, torrunzare Translations French gémir, glapir English to whimper Spanish gemir Italian mugolare German winseln.

«« Search again