abeliài , vrb Definition
naendho de canes, apedhare, guguliare; nau de gente, betare tzérrios po dolore, dispraxere o dannu mannu (e fintzes ammachiadura); disigiare meda, forte, arrabiare
Synonyms e antonyms
agruguai,
agruinai,
aguriai,
guguliare,
gurruliai,
orulare,
zarulare
/
intzunchiai
/
abbochinare,
addorojare,
ilvariare
/
apiliare,
spedhiae
2.
deo no nci dha fàciu prus, soe abeliandumí: in domu funt pigandusidha contras de mimi! (G.C.Mameli)
3.
at abeliau sa filla totu sa noti, mischina, cudha fémina morendisí ◊ at abeliau una fita de síndria
4.
ndhe leat is ogros in sàmbene, faet iscarfe e abéliat cun s'infinitzu
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
hurler,
glapir
English
to howl
Spanish
aullar,
gañir,
quejarse
Italian
ululare,
guaire
German
heulen,
klagen.
ganníre , vrb Definition
su istare a tzúnchios, nau de su cane e de su margiane; nau de gente, abboghinare po dolore forte
Synonyms e antonyms
gannitare
Sentences
in cue bi gannit su matzone a s'impudhile ◊ gannit su cane ◊ si no fit pro su gannire de carchi marjane, su mutine de cussu locu fit istatu ispantosu
Scientific Terminology
bga
Etymon
ltn.
gannire
Translations
French
glapir
English
to yelp
Spanish
gañir
Italian
gagnolare
German
winseln.
giangiulàre , vrb Definition
su tzunchiare, su lamentu chi faet su cane candho est sufrendho meda
Synonyms e antonyms
corojare,
gruiri,
torrunzare,
turulare,
tzunchiai
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
glapir
English
to squeak,
to howl
Spanish
gañir
Italian
guaiolare,
mugolare
German
winseln.
ranzidàre , vrb Definition
su chi faet su cane ammostandho is dentes ammeletzandho de cracare a mossigare
Synonyms e antonyms
ammusciare,
arraunzare,
arrinzare,
grujai,
morrugnare,
musci,
raganzare,
ranzidare,
smusciai,
traganzare
Etymon
srd.
Translations
French
glapir
English
to growl
Spanish
gruñir
Italian
ringhiare
German
knurren.
torrunzàre , vrb: torunzare,
turrunzare,
turunzare Definition
giare a bíere is dentes comente faent is canes ammeletzandho de de mossigare
Synonyms e antonyms
corojare,
orulare,
torojare,
tunchiare
/
chensare,
morrugnare
2.
bi at carcunu chi turunzat e narat de no àere sorte ◊ bi at carcunu chi si turunzat e narat de no àere sorte
Translations
French
geindre,
glapir
English
to howl
Spanish
gañir,
gruñir
Italian
mugolare
German
winseln.
tunchiàre , vrb: atunchiare,
ciunchiare,
(túncia túncia,
pro túnciare = nr. tunciatúncia,
protunciàre) tunciare,
tzunchiai Definition
istare o èssere a tzúnchios mescamente po dolore, maladia, ma fintzes po gosu; su si chesciare, istare a lamentu po calecuna cosa chi no andhat comente si iat a bòllere; su abboghinare de su cane candho dhu cracant
Synonyms e antonyms
agemenai,
bemire,
chesciai,
grèmmere,
intzunchiai,
nitzulare
/
muschiare,
musci
Sentences
bidèndhemi atristadu, finas sas pedras túnciant pro su dolu ◊ ruet sentza alas in terra, brujendhe, túncia túncia, cansada e chimerendhe
2.
ant terrinu meda, ma túnciant pibièndhesi de no ndhe àere cantu bastat ◊ sos pòveros túnciant ca in sa partimenta de sos pagamentos sos printzipales pagant piús pagu ◊ mudu: marranu chi túncies! ◊ mancu tunciadu at
Etymon
srd.
Translations
French
gémir,
glapir,
japper
English
to whine
Spanish
gemir,
aullar
Italian
gèmere,
mugolare,
uggiolare
German
stöhnen,
winseln.
turulàre , vrb Definition
istare a tórulos, a boghes, a lamentos
Synonyms e antonyms
abeliai,
agruguai,
agrumiai,
arrulliai,
borulare,
corojare,
gurruliai,
intzunchiai,
torrunzare
Translations
French
gémir,
glapir
English
to whimper
Spanish
gemir
Italian
mugolare
German
winseln.