Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

tenòre, tenòri , nm Definition càntigu a proa, cuncordu, cussertu, si faet in bàtoro ómines: su chi tumbat e cantat est sa boche, is chi dh'acumpàngiant formant su coro (bassu, contra, mesu boche); genia de boghe de ómine, sa prus arta cantandho Synonyms e antonyms cuncordu, cuntzertu Scientific Terminology sntz Etymon itl. Translations French chant choral typique de la Sardaigne, ténor English typical sardinian choral singing, tenor Spanish canto coral sardo Italian caratterìstico canto corale sardo, tenóre German typisch sardischer Choralgesang, Tenor.

tentàlza , nf: tentarza Definition pértiga longa de orruo, cambu de orruo totu ispina Synonyms e antonyms àlamu, lama 1 Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French branche de la ronce English brier branch Spanish rama de zarza Italian ramo del róvo German Zweig des Brombeerstrauches.

transilléri , nm, nf: trantzilleri, trantzilloru, trintzillera, trintzilleri, truntzilleri Definition unos cantu acàpios postos impare in su derreri de sa sedha, pendhe pendhe, po acapiare, apicare cosa, e fintzes su chintórgiu po acapiare sa sedha etotu a s'animale Synonyms e antonyms presógliu / apasibi, pendhone Idioms csn: a t. = a gurdoni; portai fangotu a trantzilleris = apicadu a sa sedha; zúchere a ccn. a trantzilloru = portaidhu sempri apicigau avatu (fintzas innamoradu) 2. cussa ti nche ghetat sa dommo, ti nche ghetat, ca no bi cheret su trantzilleri tuo a mantènnere una fémina prena de bíssios! ◊ nara, ma no seghist is trantzilleris meda meda, no! 3. sa superba bogat su frutu a trintzilleris Etymon spn. trencillo Translations French ficelle de la selle English saddle string Spanish cincha Italian legàcciolo della sèlla German Schlaufe.

tripogliàre, tripollàre, tripozàre , vrb: atrepillai*, trobellare, tropellare, tropogliare, trovogliare, trupellai Definition pònnere tropellu; su si fadhire, cufúndhere, betare apare a trobedhadura Synonyms e antonyms agiolotare, imbrabugliare, stragamullai, trumbugliai, trummentai / atrobodhare, batagugliare, intrebedhai, trabojare, trobodhicai, trobullai Sentences lassamí in paxi no mi trupellis! ◊ mi apo tropogliadu sa cusséntzia cun su male chi apo fatu 2. si no bi est iscritu comente apo natu cheret nàrrere chi mi so tripogliatu ◊ si est totu tripogliatu in s'arréjonu ◊ messandhe, su trigu li trovogliaiat in manos! Translations French mettre la confusion English to provoke confusion Spanish alborotar Italian provocare confusióne German durcheinanderbringen.

túa , agt, prn Definition chi (sa chi, totu sa chi) est, o apartenet o pertocat a tie: coment'e agt. acumpàngiat númene fémina síngulu e si ponet sèmpere apustis che a totu is possessivos / a/c.: in d-unas cantu bidhas de foedhada tra camp. e log. inter Fordongianus e Sèneghe arresurtat sa forma de agt. mascu puru, solu de 2ˆ pers. sing., ca no segant su foedhu in sa tónica e po no nàrrere duas vocales oguales narant, es., fígiu tua, babbu tua Sentences una de custas dies colo in domo tua ◊ iscrie sos númenes nostros: de mama, de frates meos, de nepotes e netas tuas ◊ língua tua santa! ◊ cras ti ponis a iscriri sa firma tua 2. custa est sa cosa mia: cussa est sa tua ◊ mih no ndhe fetas calicuna de sas tuas, mih! Etymon ltn. tua Translations French ta, la tienne English your (s) Spanish tu, tuya Italian tua German deine.

tzurríta, tzurrítu , nf, nm Definition min. de tzurra 1, sa trota pitichedha Synonyms e antonyms groli, odhiolu, seju 1, sodhiscu, trotischedha Translations French alevin de la truite English alevin Spanish alevín de la trucha Italian avannòtto della tròta German Forellefischbrut.

urósu , agt: aurosu* Definition chi tenet bonas uras, chi portat fortuna Synonyms e antonyms afoltunadu, assortadu, auradu Sentences rusignolos e canàrios intonant s'urosu cantu Translations French qui a de la chance, qui porte bonheur English good wish, lucky Spanish que tienetrae buena suerte Italian augurale, fortunóso German Glückwunsch.

vavàtza , nf Definition sa bandha de aintru de is còscias Scientific Terminology crn Translations French partie intérieure de la cuisse English inside face of the thigh Spanish entrepierna Italian fàccia interna della còscia German Innenseite des Oberschenkels.

zuncuvémina , nm Definition giuncu a tres atzas, a triàngulu Synonyms e antonyms sènsene Scientific Terminology rba Translations French jonc de la famille des cypéracées English reed Spanish juncia Italian cìpero German Zypergras.