Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbirgonzíre , vrb: abbrigonzire, avirgonzire Definition pigare a befa, fàere a bregúngia Synonyms e antonyms abbefiare, abbilgonzare, ibregungire, ifachilare, ilvilgonzare Sentences pro abbirgonzire unu criedhu bastat pacu! 2. at incrinidu sa conca avirgonzidu Etymon srd. Translations French se moquer English to deride Spanish escarnecer, mofarse Italian derìdere German auslachen.

arreulài , vrb Definition pònnere s'arréulu, fàere a befa a unu cun sulitos o tródhios fatos cun sa buca, pigare a súrbios Synonyms e antonyms abbefiare, abbilgonzare, abbirgonzire, dellezare, ibregungire, ifachilare, ilvilgonzare, mofare, strocillai Sentences torru, o Sardigna intzimiara, a sa tita tua múllia, istancu e arreulau (E.Collu) Etymon srd. Translations French se moquer English to deride Spanish mofarse, ridiculizar Italian schernire, derídere German verspotten.

atzantaràre , vrb: atzarantare Definition pigare a tzàntara, a befa, bogare o pònnere in bregúngia Synonyms e antonyms abbefare, abbilgonzare, ibregungire, isbirgonzare Sentences istaiat atzarantendhe sos àteros e isparghendhe lumenadas malas ◊ ti devo atzantarare in dogni festa si a cantare ti atrivis in logu! (Pirastru)◊ un'úrulu betesit de dolore, atzantaradu bidíndhesi in s'onore Etymon srd. Translations French couvrir de honte, se moquer English to shame, to laugh at Spanish mofarse, ridiculizar Italian svergognare, derìdere German beschämen, auslachen.

befài , vrb: abbefare, befare, befiare Definition pigare a befa, erríere de àtere unu pagu a disprétziu Synonyms e antonyms abbilgonzare, abbirgonzire, bufonai, ciacotai, ilvilgonzare, sbregungiri Sentences a issu totus dhu befant ◊ si aiat gana de si ndhe befare, sa sorte, mi podiat fàghere macu! ◊ cussu si béfiat de su male anzenu: si aiat abbaidadu a su sou!…◊ sunt befendhe de s'unu e de s'àteru e no si abbàidant mai a carrones!◊ su ponidori de fogu est finas cussu chi befat is atrus cun sa limba Translations French se moquer de quelqu'un, de quelque chose English to make a fool of s.o. Spanish burlarse, mofarse, befarse de algo o alguien Italian farsi bèffa di qlc., di qlcs German verspotten, auslachen.

ciasconàre , vrb Definition pigare a ciasconu, a befa, a brullas tanti po erríere Synonyms e antonyms ciascare Sentences fint ciasconendhe de s'unu e de s'àteru e de sas diverteras de carrasegare ◊ si ciasconat de unu isbaratadu ◊ ti ciasconas de me ca so piliganu ◊ sunt abberu o mi cherent ciasconare? Etymon srd. Translations French se moquer English to mock Spanish mofarse Italian derìdere German auslachen.

dellezàre , vrb: dillezare Definition pigare a dilléziu, a befa, giúghere a innóriu, bogare in bregúngia, pònnere s'arréulu a unu Synonyms e antonyms arreulai, mofare, strocillai Sentences perdendhe sa pascéscia, si furrieit a sos chi prus lu fint dellezendhe Etymon itl. dileggiare Translations French se moquer English to laugh at Spanish burlar, escarnecer Italian irrídere, schernire German auslachen, verlachen.

ilbantàre , vrb Definition foedhare de unu naendhondhe male, a disprétziu, a innóriu, a menguamentu de valore Synonyms e antonyms aciociai, afrentai, desdorai, disprejare, ilzenzare, ispresciare, ispucire, isvenzare, menispresiare | ctr. abantai, calculai Sentences bi ndhe at chi bantant e ilbantant cun su matessi mutu, cantendhe Translations French se moquer English to mock Spanish escarnecer Italian dileggiare German verspotten.

ilzenzàre, ilzunzàre , vrb: ingengiai, inzelzare, inzenzare, inzunzare, inzuzare, irgengiae, irgrenzare, irzenzare, iszenzare Definition pigare a disprétziu, nàrrere male de ccn. o de calecuna cosa o fàere cunsideros po ndhe menguare su valore o s’importu Synonyms e antonyms abbenzare, ingiugliare, isvenzare / aciociai, afrentai, desdorai, disprejare, ilbantare, irghenzare, menispresiare | ctr. abantai, aprentziare Sentences est babbu tou su chi mi at ilzunzadu ◊ mancari istracos de tzapare e un'acantu bufados, la leant a cantare ilzenzèndhesi paribari ◊ de s'operadu de sa vida passada no l'inzunzemus mancu po cumprou! ◊ cussu at irgrenzadu a tie ◊ ti ant inzenzadu a fizos tuos! Surnames and Proverbs prb: su molenti ingengiau est bell'e comporau Etymon itl.t ingiuliare Translations French mépriser, déprécier, se moquer (de) English to despise, to scorn at Spanish despreciar, menospreciar, depreciar Italian disprezzare, deprezzare, schernire German verachten, abwerten, verspotten.