A, a , prep Definition
sa prima lítera de s'alfabbeto est unu grafema/lítera chi rapresentat unu sonu vocale apertu, largu, bàsciu; ma est fintzes una prep. de manígiu mannu e deosi, cun calecuna cunsonante in cuménciu de foedhu, po una abbitúdine, a logos càmbiat in ai (es. "ai como, ai cussu" = nr. aigòmo, aigússu, ma méngius regularizada comente si narat puru a como, a cussu, e a bortas po no cambiare "a" in "ai" iscrient puru "igomo, igussu" faendho un'àtera cosa chi no tocat); po su prus, ca est foedhu chi benit de is latinos "ac, ad, aut" chi acabbànt in cunsonante, afortit sa cunsonante de cuménciu de is foedhos chi s'agatat addenanti: fàghere a casu (= nr. acàsu), intrare a domo (= addòmo), leare a fidu (= afídu), seminai a linu (= allínu), foedhas a noso (= annòso), a minore (= amminòre), a sanu (= assànu), a su sero (= assusèro), a tie, a tui (= atíe, atúi); un'impreu mannu tenet sa "a" cun totu is vrb. po fàere su tempus bnd. e si ponet cun is formas personales de àere/ai (ind. pres.) prus s'inf. de su vrb. lessicale (candho custu cumènciat cun /a/ etotu, sa "a" si perdet in sa pronúncia ma est méngius a dh'iscríere e regularizare s'iscritura): apo a nàrrere, as a fàghere, at a bídere, apu a nai, eus a circai, eis a ligi, ant a gosai, apo a andhare, as a allichidiri, e deasi etotu s'impreat po fàere su cund. in camp. e mesania (ind. imp. + a + inf.: ia/emu a istimai, iast a podi fai, iat a bènnere, iaus a nàrrere, iais a cantare, iant a andhare); cun is vrb. s'impreat fintzes de àteru betu: po inditare bisóngiu, apretu = èssere + a + inf. (fut a ndhe bocare su dinare límpiu, fut a torraremus, fit a coitare, fit a triballare che macos, fit a s'irboligare, est a fàghere e no a istare a su pessa pessa! ◊ est a si movi, e no a fai preitza! ◊ pro isse fit a si ndhe ammachiare, ca sa fémina fit dechida e de manos bonas ◊ innoghe est a mòrrede de sa carestia!); in is domandhas = a + ind. (a mosset custu cane? ◊ a bi sezis? ◊ ma Deus a b'est? ◊ a lu faghimus un'isperimentu, giaghi deo a lu fagher prontu so? ◊ a ti ndh'ammentas de cudhos passados annos chi faghimis sonnos mannos? ◊ a dhu bit, su secretàriu, chi apu fatu bèni a ndi dh'artziai?); a bisura de art. cun is vrb. in forma de inf. bolendho inditare necessidade, cosa chi si bolet o fintzes solu si su vrb. inf. est sugetu o cumplementu ogetu de sa fràsia (a bentuai candu tirat bentu!, a torrare a inoghe a cras!, a pasare a sa fossa!, a triballare no rechedit a su mandrone, a nàrrere no est a fàghere, a manigare est fatu, a certai no mi praxit, a bochire tocat a Deus, apo nadu a callare!); cun su vrb. èssere + númene pl. = àteru vrb. (èssere a ohis = èssere naendho Ohi!, est a odheos = naendho Odheu!, so a túnchios = tzunchiandho, semus a boghes = abboghinandho, sos batos sunt a màulos = maulandho, est semper a irrocos = irrochendhe, a irbariones = irbarionendhe, a prentos = sufrindho dolore de bentre); cun su vrb. torrare + àteru vrb. inf. inditat cosa chi si arrepitit (torro a nàrrere = naro torra, torramus a abbaidare = abbaidamus torra, torras a preguntai = preguntas torra, dh'ant torrau a iscaresci = dh'ant iscarésciu torra, un'àtera borta); sa /a/ est desinéntzia fémina de is nm. e agt. mascos chi essint in -eri (panateri - panatera, posteri - postera, bandhuleri - bandhulera, bantaxeri - bantaxera) e de is agt. chi essint in -u (artu - arta, béciu - bècia, bellu - bella, fridu - frida, longu - longa, mannu - manna, piticu - pitica, turpu - turpa)
Sentences
cmpl.ogetu: nara, tue a l'amas a Deus?◊ gatu cassat a topi, topi roit a loru ◊ apu bistu a sirboni ◊ no lessast intrai a nisciunus! ◊ apo cramadu a isse ◊ perdona a is chi ti ant oféndiu! ◊ ischiat a lèzere e a iscríere ◊ apu nau a ti transiri! ◊ eis a connosci a mimmi! ◊ at chérfidu Deu de mi lassare sanu a babbu meu (Sozu)◊ a los bies como a fizos meos? (S.Spiggia)◊ onora a babbu e a mamma! ◊ seu circhendi a mamma ◊ est pranghenne a tie ◊ chirca a chie cheres ◊ mutie a tziu Bachis! ◊ crama a Zuanne! ◊ connòsciu a Castedhu mellus de bidha tua ◊ alabaus a Deus ◊◊ acumpanzat su pronúmene cun dópia funtzione: siant iscomunigaus a chini nd'at fatu prexu! ◊ custu dh'issit solu a cine dh'at provau ◊ dh'ant a nai a chini seu dèu ◊ est a chie si ndhe faghet ◊ su coru miu no tenit a chini dh'allirgai ◊ sa genti sciiat a chi fiat, cussu
2.
calidade: a pisedhu, a mannu, a betzu, a sanu, a malàidu ◊ t'istimaiant a sana, ma como chi ses morta raramente una borta ndhe faedhant sentza dolu e pena (A.Casula)◊ est mortu a pitzinnu ◊ no apo deunadu in pitzinnia e dias cherrer chi deune a betzu? ◊ in istiu s'erba est a fenu ◊ mellus mortu de pitiu po no sufriri tanti pena a mannu ◊ su pudhoni est unu pilloni a peis arrúbius
3.
aina: segare a lepa, triballare a tzapu, corpare a fuste, iscríere a pinna, andai a cuadhu, papai a fruchita ◊ fiat a picu e a lantioni iscarravonendi po ndi bogai su giru de su dinai ◊ abrili at mortu su babbu a fríusu ◊ fiant guturadas fatas a telàrgiu ◊ tenídela a fitas de pane e a càlighes de abba! ◊ nci dh'ant a bogai a sonu de corru ◊ tenet su bestiàmine a proendha ◊◊ misura: cussu tenit su dinai a cofas ◊ tengu cóciula e buconis a lavamanus prenus
4.
cmpl.de manera: faedhare a sa bona, andhare a pes traza traza, fàghere sa cosa a sa lestra, fuedhai a craru, istare a sa muda, andhare a rugadura, istare a sa sétida, manigare a sa ritza ◊ a bonas o a malas bi lu fato fàghere! ◊ a bículu a bículu che lu faghimus totu ◊ a pagu a pagu semus andhendhe addainanti ◊ leare a mossos, segare a mossu, leare a trubbu, fàghere a rugadura, nàrrere a pessamentu ◊ dare, leare, fàghere sas cosas a duas a duas, a pagas a pagas ◊◊ cmpl. de tempus: a dedie, a totu noti, a primu noti, a sa friscura ◊ a s'assegus li at nadu totu ◊ custu trabballu dh'apu fatu a mengianu ◊ a sa de tres dies Cristos est torradu a biu ◊◊ cmpl.de logu: ghiramus a bidha ◊ andaus a domu ◊ est a palas de su monte ◊ essimus a campu ◊ nci dh'ant ghetau a galera ◊ a inoghe! ◊ a pregare a crésia! ◊ andhare a su dutore, a su preíderu
5.
iscopu o ue che agabbat una cosa: besside a bídere! ◊ benide a bos combidare! ◊ semus lassendhe su cunzadu a fenu ◊ custu lu dao a tie ◊ dh'apu nau a mamma ◊ semus andhendhe a s'olia, a landhe ◊ so pessendhe a triballare ◊ a su fogu! a su fogu! [andai a dhu studai!]
6.
in disizos, lamentas o impudos, cumandhos, minetas, dimandhas: a ndhe bufare àteras bortas cun salude! ◊ a dhu connòsciri in su celu! ◊ a podiat durare tota vida! ◊ a no iscí ca dhu est s'unferru! ◊ a no si dinniai de mi agiudai! ◊ a lu podias fàghere tue, cantu chi chircas àtere! ◊ malaitu su pecadu, a no bi pensare innanti! ◊ a ndhe tenet de órulos cussu cane!…◊ a no ndhe pòdere nemmancu assazare! ◊ m'abbàida a no bi àere pessadu! ◊ acontzu ses, a no ndhe fàghere una de tzou! ◊ a trabagliare! ◊ a perdonare, su tziu, ca no bos poto dare nudha! ◊ a intrare, s'arretò! ◊ s'annu chi venit a èssere isposa! ◊ a dhu connòsciri mannu e bonu! ◊ a ti mazo, mih, si no mi l'agabbas! ◊ a candho como no pones mente, ite at a èssere a mannu! ◊ ite befe sutzessa in bidha mia a che furare a Santu Frantziscu! (A.Porcu)◊ a benis, Nina grasciosa, a binza a bodhire olia? (G.Raga)◊ a ti dhu fatzo su cafè?
7.
a + agt. o nm. = mannu, meda: ahi, letores, a dultze momentu chi proesi legindhe cuss'iscritu!…◊ coromeu, a bonu chi est!…◊ male, a fortes chi sunt!…◊ oh raju a proa sa chi ant fatu sos dutores!…◊ oh, malasorte, a ómine famidu: màndhigat cantu trinta bacas! (B.Truddaju)◊ a bellu chi est a istare inoghe!
8.
àteros impreos: mancari fachendhe a pastore, fit de fàcheres e de allegas a sa mannina ◊ fatu a professore, in cosas goi ndh'ischit prus pagu de nois ◊ so sempre matanendhe a abba, a sole, a caldu e a fritu che isciau ◊ dhus apu connotus a sa boxi ◊ dh'agatant a fragu ◊ anzare, fàghere a croba, a mascru, a fémina ◊ semenare una terra a trigu ◊ prantare s'ortu a basolu ◊ ispetare a nàschere ◊ coitare a fàghere
9.
in sas distintziones: a chini dha pentzat de una manera e a chini de un'àtera ◊ a chini arrít e a chini prangit ◊ a candho goi a candho gai ◊ c'est a chini ammasedat e a chini bolit èssiri ammasedau (I.Lecca)◊◊ in sos paragones pro cosas cantepare: est mannu cantu a tie ◊ isse est che a sos àteros ◊ faghimus comente a bois ◊◊ pro inditare unu límite a su chi si narat: pecare a origras, èssere malàidu a su coro, èssere fertu a conca ◊◊ cun nm. de logu e de tempus pro inditare chi no est totu o totue o semper: est fatu a tretus, est a bighinados, a bidhas, a leadas, a logos; a iscutas, a dies, a bortas, a chidas istat bene, a iscutas istat male
Etymon
ltn.
ac, ad, aut
Translations
French
à
English
a,
an,
in,
at,
to
Spanish
a
Italian
a,
ad
German
a (Buchstabe des Alphabetes),
an,
in,
zu.
afallídu , pps, agt: afalliu,
avaliu,
avalliu,
fallidu Definition
de afallire; nau de laores e frutuàrios, chi funt guastos, chentza lómpios; nau de un'animale, de ccn., chi est làngiu
Synonyms e antonyms
bíciu,
caliu
/
afésiu,
scalixiu
| ctr.
líaru
Sentences
su trigu est afallidu ◊ is trigus candu si sicant e no funt cumprius ancora funt avalius
Translations
French
desséché,
rabougri
English
fruit which doesn't come to ripeness for an excess of heat
Spanish
zocato,
zorollo
Italian
afato
German
verkümmert.
aggangrenadúra , nf Definition
su cangrenare, su mòrrere de sa carre pudrigandho, faendho in matéria; su inteterare chi si faet po su fritu
Synonyms e antonyms
cangrena
/
cancaramentu
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
gangrène,
rigidité
English
gangrene,
stiffness deriving from an excess of cold
Spanish
gangrena,
entumecimiento
Italian
cancrèna,
rigidità articolare da fréddo
German
Brand,
vor Kälte gestarrte Gelenke.
alleàre , vrb: alliai 1 Definition
fàere un'acórdiu po si pònnere impare po calecunu iscopu
Synonyms e antonyms
alloedhae
Translations
French
allier
English
to form an alliance
Spanish
aliar
Italian
alleare
German
verbinden.
ammascarài , vrb Definition
imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu
Synonyms e antonyms
intentiedhare
2.
si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!…
3.
chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi!
Etymon
ctl.
(en)mascarar
Translations
French
se farder outrageusement
English
to soil oneself,
to make up in an overdone way (oneself)
Spanish
repintarse,
enfadarse mucho
Italian
imbrattarsi,
truccarsi in mòdo esagerato
German
sich übermäßig schminken.
ammestadài , vrb: ammistadai,
ammisterai Definition
fai ammistadi o tenni un'ammistadi, nau de cojuaos, su si dha intèndhere cun àtera fémina o àter'ómine (ma si narat fintzes in su sensu de amighéntzia cun chiesiògiat)
Synonyms e antonyms
afancedhae,
afantare,
amicare,
amicitziare
Sentences
Micheli abbetiosu, no mi bollu ammistadai…◊ su tali, mancai béciu e babbu de tantis fillus, si est ammistadau cun d-una piciochedha
2.
is duas famíglias fiant ammistaradas e biviant totus impari
Etymon
srd.
Translations
French
vivre en état de concubinage
English
to maintain an illicit affair (love)
Spanish
amistarse,
amancebarse
Italian
intrattenére una relazióne amorósa illécita
German
ein außereheliches Verhältnis unterhalten.
arrebbócu , nm Definition
carda de prantu, de arrennegu
Synonyms e antonyms
arrebbentu
Etymon
srd.
Translations
French
rage réprimée avec de chaudes larmes
English
anger reprimed with an implacable cry
Spanish
arrebato de ira
Italian
ira reprèssa con pianto implacàbile
German
verhaltener Zorn.
atacazàre , vrb Definition
fàere tzàcurros e moida forte, nau fintzes de su bestiàmene chi istat a iscràmios
Synonyms e antonyms
atamazare,
intrigliare
Etymon
srd.
Translations
French
faire du vacarme,
criailler
English
to make an uproar
Spanish
hacer ruido
Italian
strepitare
German
Krach machen.
àtzula , nf Definition
fundhurúgiu de sa lissia
Synonyms e antonyms
bogaderi,
sàciula*
Translations
French
charrée
English
rest of ash inside an ash pan
Spanish
cernada
Italian
ceneràccio
German
Laugenasche.
bogadéri , nm Definition
su chinisu de sa lissia chi abbarrat a fundhurúgiu
Synonyms e antonyms
àtzula
Etymon
ctl.
bugader
Translations
French
charrée
English
ash rests inside an ash-pot
Spanish
cernada
Italian
ceneràccio
German
Laugenasche.
carelàre , vrb: carellai,
carellare,
cuerelai,
cuerelare Definition
intrare o pònnere in giustítzia a unu po calecuna cosa
Synonyms e antonyms
cramari,
dannuntziai,
incherellare,
tzitare
Sentences
m'abbàida a mi carellare de fura!…◊ issu si fiat carellau cun d-unu chi dh'iat fuedhau mali ◊ bandu a ti carellai a su pretori ca mi as iscutu!
Etymon
itl.
quarellare
Translations
French
porter plainte
English
to bring an action against s.o
Spanish
querellar
Italian
querelare
German
verklagen.
chighigliàre , vrb Definition
erríere a iscracàlios mannos
Synonyms e antonyms
iscacagliare,
isgangagliare
Etymon
srd.
Translations
French
chahuter,
rire brusquement
English
to laugh in an unseemely manner
Spanish
reír a carcajadas
Italian
rìdere scompostaménte
German
schallend lachen.
culturínas , avb Definition
èssere in c. = àere belle e acabbau una cosa
Translations
French
toucher à sa fin
English
said of a situation coming to an end (action)
Spanish
estar en las últimas
Italian
agli sgóccioli
German
am Ende.
cummissariàre , vrb Definition
pònnere unu cummissàriu a contivigiare un'amministratzione, un'aziendha, mescamente candho s'autoridade chi ndh'est mere e dha cumandhat at bistu chi no balent o no arrennescent a fàere su dovere is amministradores ordinàrios (o mancant deunudotu)
Translations
French
nommer un commissaire
English
to administer through an external commissioner (a body)
Spanish
nombrar un comisario,
intervenir
Italian
commissariare
German
unter kommissarische Verwaltung stellen.
demàre , vrb: addemare Definition
ingòllere tema, maladia, fàere dannu a sa salude
Synonyms e antonyms
ammagagnare,
ammaladiai,
apuntorai,
ilmaladiare,
inciacai,
tunconire
| ctr.
sanai
Etymon
srd.
Translations
French
attraper une maladie
English
to get an illness
Spanish
enfermar
Italian
prèndere una malattìa
German
erkranken.
imbargài, imbargàre , vrb: imbragai Definition
leare sa cosa a unu comente faet sa giustítzia; impedire, no lassare fàere calecuna cosa, custrínghere cun sa fortza a fàere una cosa, a óbbrigu o fintzes èssere de istrobbu, pigare logu chi serbit po àteru
Synonyms e antonyms
aprensionai,
escecutare,
issucutare,
istajire,
preare
/
imbarratzare,
impiciai
Sentences
sa giustítzia dh'imbraghit! ◊ ant imbargau is alàscias a unu depidori ◊ "Si nd'ant imbargau is sacus de sa patata!" - tzerriàt una fémina, prangendi a sa disisperada
2.
imbragandedhus a innòi, cussus giòvunus, ca s'agiudant
3.
custos barduletes petzi nos imbargant su logu chentza cabu
Etymon
spn.
Translations
French
mettre sous séquestre,
mettre l'embargo
English
to seize,
to impose an embargo
Spanish
embargar
Italian
sequestrare,
staggire,
pórre l'embargo
German
beschlagnahmen.
incapotài, incapotàre , vrb: ingapotare Definition
pònnere o bestire su capoto
Synonyms e antonyms
acabbanai,
acaparronare,
acavanai,
acugudhare,
ammantai,
incaparonare
Translations
French
envelopper dans un manteau
English
to put an overcoat on
Spanish
poner el abrigo
Italian
incappottare
German
einen Mantel anziehen.
istripidàre , vrb: istripitare Definition
fàere una genia de movimentu cun is cambas, ponendhodhas a grughe ballandho; fàere tzàcurros cun is peis iscudendho su fundhu de s'iscarpa a terra ballandho, fàere istribitu fintzes po cosa in contràriu
Synonyms e antonyms
aciapitai,
atzopitai,
istripizare,
sciampitai
/
bacanare,
sciumbullai,
tzacai
Sentences
"Ràida?!…" isclameit, istripidèndhesi a sa notíscia ◊ àltziat sa boghe, si leat matana, istrípidat e sonat e, si li dant contra, segat s'arresonu ◊ eris note fit ballendhe: deo no lu aio bidu mai gai allegru, istripidendhe forte cun ambos pes!
2.
prima de iscanzare die si est ischituladu e a pupa de iscuru est isérghidu che cane istripidadu (G.Mele)
Translations
French
piétiner,
trainer les pieds,
faire du vacarme
English
to make an uproar,
to shuffle
Spanish
pisotear
Italian
scalpicciare,
strepitare
German
zertrampeln,
lärmen.
istrumài, istrumàre, istrumàri , vrb: istrummare,
strumai Definition
si narat de sa fémina candho ndhe faet su pipiu chentza lómpiu, mortu; isfàere o isciusciare calecuna cosa (coment'e bogare una parte de sa truma)/ fémina istrumada = chi s'est istrumada, ndhe at pérdiu su fedu
Synonyms e antonyms
abbortai,
agurtire,
antiri,
distrúere,
isconciare,
istrumingiai,
sciusciai
/
ispartzire
Sentences
fumendhe sos primmones ti as brujadu: est acurtzu sa die chi t'istrumas ◊ Giuannedha fit ispetendhe… si est posta a samunare in terra e si est istrumada ◊ si nch'est istrumada, est lunàdica e sèmene no ndhe batit a frutu ◊ bi ndh'at chi si faghet istrumare, como chi sa lege lis dat amparu ◊ mortu est maridu meu… so ràida e m'istrumo! ◊ sa fémina istrumada zughet sa fossa abberta baranta dies
2.
po fai logu a ponni su contaroi ndi ant istrumau un'arrogu de muru ◊ a cini fait e istrumat no dhi mancat faina ◊ is pieghedhas de sa fardeta si apredant cun contonedhos po no si nd'istrumari
Etymon
ltn.
extremare, exterminare
Translations
French
avorter
English
to have an abortion
Spanish
abortar
Italian
abortire
German
abortieren.
papàrra 1, pàparra , nf Definition
cosighedha de perunu contu, nudha
Synonyms e antonyms
pampalluca,
pimpirripàparra
/
bóciga
Sentences
dh'as a cumprendi, tui, sa pàparra!…◊ no scit una paparra de sa letzioni ◊ est abbituau a arriri de is carrus furriaus, ma cun mimi fait pagu paparra!
Translations
French
objet de peu de valeur,
sans valeur
English
an object of no value
Spanish
menudencia
Italian
còsa di ìnfimo,
nessun valóre
German
Nichtigkeit.