A, a , prep Definition
sa prima lítera de s'alfabbeto est unu grafema/lítera chi rapresentat unu sonu vocale apertu, largu, bàsciu; ma est fintzes una prep. de manígiu mannu e deosi, cun calecuna cunsonante in cuménciu de foedhu, po una abbitúdine, a logos càmbiat in ai (es. "ai como, ai cussu" = nr. aigòmo, aigússu, ma méngius regularizada comente si narat puru a como, a cussu, e a bortas po no cambiare "a" in "ai" iscrient puru "igomo, igussu" faendho un'àtera cosa chi no tocat); po su prus, ca est foedhu chi benit de is latinos "ac, ad, aut" chi acabbànt in cunsonante, afortit sa cunsonante de cuménciu de is foedhos chi s'agatat addenanti: fàghere a casu (= nr. acàsu), intrare a domo (= addòmo), leare a fidu (= afídu), seminai a linu (= allínu), foedhas a noso (= annòso), a minore (= amminòre), a sanu (= assànu), a su sero (= assusèro), a tie, a tui (= atíe, atúi); un'impreu mannu tenet sa "a" cun totu is vrb. po fàere su tempus bnd. e si ponet cun is formas personales de àere/ai (ind. pres.) prus s'inf. de su vrb. lessicale (candho custu cumènciat cun /a/ etotu, sa "a" si perdet in sa pronúncia ma est méngius a dh'iscríere e regularizare s'iscritura): apo a nàrrere, as a fàghere, at a bídere, apu a nai, eus a circai, eis a ligi, ant a gosai, apo a andhare, as a allichidiri, e deasi etotu s'impreat po fàere su cund. in camp. e mesania (ind. imp. + a + inf.: ia/emu a istimai, iast a podi fai, iat a bènnere, iaus a nàrrere, iais a cantare, iant a andhare); cun is vrb. s'impreat fintzes de àteru betu: po inditare bisóngiu, apretu = èssere + a + inf. (fut a ndhe bocare su dinare límpiu, fut a torraremus, fit a coitare, fit a triballare che macos, fit a s'irboligare, est a fàghere e no a istare a su pessa pessa! ◊ est a si movi, e no a fai preitza! ◊ pro isse fit a si ndhe ammachiare, ca sa fémina fit dechida e de manos bonas ◊ innoghe est a mòrrede de sa carestia!); in is domandhas = a + ind. (a mosset custu cane? ◊ a bi sezis? ◊ ma Deus a b'est? ◊ a lu faghimus un'isperimentu, giaghi deo a lu fagher prontu so? ◊ a ti ndh'ammentas de cudhos passados annos chi faghimis sonnos mannos? ◊ a dhu bit, su secretàriu, chi apu fatu bèni a ndi dh'artziai?); a bisura de art. cun is vrb. in forma de inf. bolendho inditare necessidade, cosa chi si bolet o fintzes solu si su vrb. inf. est sugetu o cumplementu ogetu de sa fràsia (a bentuai candu tirat bentu!, a torrare a inoghe a cras!, a pasare a sa fossa!, a triballare no rechedit a su mandrone, a nàrrere no est a fàghere, a manigare est fatu, a certai no mi praxit, a bochire tocat a Deus, apo nadu a callare!); cun su vrb. èssere + númene pl. = àteru vrb. (èssere a ohis = èssere naendho Ohi!, est a odheos = naendho Odheu!, so a túnchios = tzunchiandho, semus a boghes = abboghinandho, sos batos sunt a màulos = maulandho, est semper a irrocos = irrochendhe, a irbariones = irbarionendhe, a prentos = sufrindho dolore de bentre); cun su vrb. torrare + àteru vrb. inf. inditat cosa chi si arrepitit (torro a nàrrere = naro torra, torramus a abbaidare = abbaidamus torra, torras a preguntai = preguntas torra, dh'ant torrau a iscaresci = dh'ant iscarésciu torra, un'àtera borta); sa /a/ est desinéntzia fémina de is nm. e agt. mascos chi essint in -eri (panateri - panatera, posteri - postera, bandhuleri - bandhulera, bantaxeri - bantaxera) e de is agt. chi essint in -u (artu - arta, béciu - bècia, bellu - bella, fridu - frida, longu - longa, mannu - manna, piticu - pitica, turpu - turpa)
Sentences
cmpl.ogetu: nara, tue a l'amas a Deus?◊ gatu cassat a topi, topi roit a loru ◊ apu bistu a sirboni ◊ no lessast intrai a nisciunus! ◊ apo cramadu a isse ◊ perdona a is chi ti ant oféndiu! ◊ ischiat a lèzere e a iscríere ◊ apu nau a ti transiri! ◊ eis a connosci a mimmi! ◊ at chérfidu Deu de mi lassare sanu a babbu meu (Sozu)◊ a los bies como a fizos meos? (S.Spiggia)◊ onora a babbu e a mamma! ◊ seu circhendi a mamma ◊ est pranghenne a tie ◊ chirca a chie cheres ◊ mutie a tziu Bachis! ◊ crama a Zuanne! ◊ connòsciu a Castedhu mellus de bidha tua ◊ alabaus a Deus ◊◊ acumpanzat su pronúmene cun dópia funtzione: siant iscomunigaus a chini nd'at fatu prexu! ◊ custu dh'issit solu a cine dh'at provau ◊ dh'ant a nai a chini seu dèu ◊ est a chie si ndhe faghet ◊ su coru miu no tenit a chini dh'allirgai ◊ sa genti sciiat a chi fiat, cussu
2.
calidade: a pisedhu, a mannu, a betzu, a sanu, a malàidu ◊ t'istimaiant a sana, ma como chi ses morta raramente una borta ndhe faedhant sentza dolu e pena (A.Casula)◊ est mortu a pitzinnu ◊ no apo deunadu in pitzinnia e dias cherrer chi deune a betzu? ◊ in istiu s'erba est a fenu ◊ mellus mortu de pitiu po no sufriri tanti pena a mannu ◊ su pudhoni est unu pilloni a peis arrúbius
3.
aina: segare a lepa, triballare a tzapu, corpare a fuste, iscríere a pinna, andai a cuadhu, papai a fruchita ◊ fiat a picu e a lantioni iscarravonendi po ndi bogai su giru de su dinai ◊ abrili at mortu su babbu a fríusu ◊ fiant guturadas fatas a telàrgiu ◊ tenídela a fitas de pane e a càlighes de abba! ◊ nci dh'ant a bogai a sonu de corru ◊ tenet su bestiàmine a proendha ◊◊ misura: cussu tenit su dinai a cofas ◊ tengu cóciula e buconis a lavamanus prenus
4.
cmpl.de manera: faedhare a sa bona, andhare a pes traza traza, fàghere sa cosa a sa lestra, fuedhai a craru, istare a sa muda, andhare a rugadura, istare a sa sétida, manigare a sa ritza ◊ a bonas o a malas bi lu fato fàghere! ◊ a bículu a bículu che lu faghimus totu ◊ a pagu a pagu semus andhendhe addainanti ◊ leare a mossos, segare a mossu, leare a trubbu, fàghere a rugadura, nàrrere a pessamentu ◊ dare, leare, fàghere sas cosas a duas a duas, a pagas a pagas ◊◊ cmpl. de tempus: a dedie, a totu noti, a primu noti, a sa friscura ◊ a s'assegus li at nadu totu ◊ custu trabballu dh'apu fatu a mengianu ◊ a sa de tres dies Cristos est torradu a biu ◊◊ cmpl.de logu: ghiramus a bidha ◊ andaus a domu ◊ est a palas de su monte ◊ essimus a campu ◊ nci dh'ant ghetau a galera ◊ a inoghe! ◊ a pregare a crésia! ◊ andhare a su dutore, a su preíderu
5.
iscopu o ue che agabbat una cosa: besside a bídere! ◊ benide a bos combidare! ◊ semus lassendhe su cunzadu a fenu ◊ custu lu dao a tie ◊ dh'apu nau a mamma ◊ semus andhendhe a s'olia, a landhe ◊ so pessendhe a triballare ◊ a su fogu! a su fogu! [andai a dhu studai!]
6.
in disizos, lamentas o impudos, cumandhos, minetas, dimandhas: a ndhe bufare àteras bortas cun salude! ◊ a dhu connòsciri in su celu! ◊ a podiat durare tota vida! ◊ a no iscí ca dhu est s'unferru! ◊ a no si dinniai de mi agiudai! ◊ a lu podias fàghere tue, cantu chi chircas àtere! ◊ malaitu su pecadu, a no bi pensare innanti! ◊ a ndhe tenet de órulos cussu cane!…◊ a no ndhe pòdere nemmancu assazare! ◊ m'abbàida a no bi àere pessadu! ◊ acontzu ses, a no ndhe fàghere una de tzou! ◊ a trabagliare! ◊ a perdonare, su tziu, ca no bos poto dare nudha! ◊ a intrare, s'arretò! ◊ s'annu chi venit a èssere isposa! ◊ a dhu connòsciri mannu e bonu! ◊ a ti mazo, mih, si no mi l'agabbas! ◊ a candho como no pones mente, ite at a èssere a mannu! ◊ ite befe sutzessa in bidha mia a che furare a Santu Frantziscu! (A.Porcu)◊ a benis, Nina grasciosa, a binza a bodhire olia? (G.Raga)◊ a ti dhu fatzo su cafè?
7.
a + agt. o nm. = mannu, meda: ahi, letores, a dultze momentu chi proesi legindhe cuss'iscritu!…◊ coromeu, a bonu chi est!…◊ male, a fortes chi sunt!…◊ oh raju a proa sa chi ant fatu sos dutores!…◊ oh, malasorte, a ómine famidu: màndhigat cantu trinta bacas! (B.Truddaju)◊ a bellu chi est a istare inoghe!
8.
àteros impreos: mancari fachendhe a pastore, fit de fàcheres e de allegas a sa mannina ◊ fatu a professore, in cosas goi ndh'ischit prus pagu de nois ◊ so sempre matanendhe a abba, a sole, a caldu e a fritu che isciau ◊ dhus apu connotus a sa boxi ◊ dh'agatant a fragu ◊ anzare, fàghere a croba, a mascru, a fémina ◊ semenare una terra a trigu ◊ prantare s'ortu a basolu ◊ ispetare a nàschere ◊ coitare a fàghere
9.
in sas distintziones: a chini dha pentzat de una manera e a chini de un'àtera ◊ a chini arrít e a chini prangit ◊ a candho goi a candho gai ◊ c'est a chini ammasedat e a chini bolit èssiri ammasedau (I.Lecca)◊◊ in sos paragones pro cosas cantepare: est mannu cantu a tie ◊ isse est che a sos àteros ◊ faghimus comente a bois ◊◊ pro inditare unu límite a su chi si narat: pecare a origras, èssere malàidu a su coro, èssere fertu a conca ◊◊ cun nm. de logu e de tempus pro inditare chi no est totu o totue o semper: est fatu a tretus, est a bighinados, a bidhas, a leadas, a logos; a iscutas, a dies, a bortas, a chidas istat bene, a iscutas istat male
Etymon
ltn.
ac, ad, aut
Translations
French
à
English
a,
an,
in,
at,
to
Spanish
a
Italian
a,
ad
German
a (Buchstabe des Alphabetes),
an,
in,
zu.
acadrancài , vrb: acardancai Definition
apicigare che una cadanca
Synonyms e antonyms
acadenanciare,
apicigai,
incadranancare
Etymon
srd.
Translations
French
se coller
English
to stick,
to cling
Spanish
pegarse
Italian
appiccicarsi
German
sich an jdn.hängen.
acoltazàre , vrb: acostazare Definition
pònnere is cosas una acanta a s'àtera, a fiancu, acostias apare
Synonyms e antonyms
afiancai 1,
afianzare
Sentences
est totu bene acostazadu chi no si podet mancu mòere
2.
cantos connotu ndh'amus meda mannos, ma sena sa muzere acoltazada! (S.Bertulu)
Etymon
srd.
Translations
French
flanquer
English
to place side by side
Spanish
poner al lado
Italian
affiancare
German
Seite an Seite stellen.
afiancài 1 , vrb: afiancare 1 Definition
pònnere a costau de calecuna cosa, acanta
Synonyms e antonyms
acoltazare
Translations
French
flanquer
English
to put beside
Spanish
poner al lado
Italian
affiancare
German
Seite an Seite stellen.
ammamizàre , vrb: ammammizare Definition
nau de animales e de gente, andhare, acortzire a sa mama, cricare sa mama po amparu; istare o èssere atacaos meda a sa mama
Synonyms e antonyms
ammammaritzare
Sentences
cussos crabitos si sunt ammamizados
Etymon
srd.
Translations
French
se réfugier dans les bras de sa mère
English
to shelter by one's own mother
Spanish
enmadrarse
Italian
rifugiarsi prèsso la madre,
èssere mólto attaccato alla madre
German
sehr an der Mutter hängen.
ammammaritzàdu , pps, agt Definition
de ammammaritzare; nau de ccn., chi est tropu atacau a sa mama
Synonyms e antonyms
cdh. ammammariciatu
Translations
French
qui est dans les jupes de sa mère
English
mummy's boy
Spanish
madrero
Italian
mammóne
German
sehr an der Mutter hängend.
ammentài, ammentàre , vrb Definition
portare o tènnere presente in sa mente, batire o fàere presente a sa mente una cosa passada o fintzes una cosa chi depet bènnere, de fàere / a/c. candho su vrb. est prnl. si manígiat fintzes cun s'aus. àere; cong. 2ˆ p. pl. ammentezas; no s'a. dai como a posca = iscarèsciri totu tropu luegus
Synonyms e antonyms
arragodai,
sobènnere
| ctr.
ilmentigare,
iscadèssere
Sentences
no ti ammentas candho a inoghe beniat sa zente a bídere su mare? ◊ a ti ammentas cantos sirvones che aiat? ◊ a bos ndhe ammentades de su bandhu chi betaiant unu tempus? ◊ o Sardos, ammentade sas traschias pro tènnere atza in sa lota pro s'identidade! (Z.A.Cappai)◊ mi aio ammentatu comente aiat rimunitu su locu ◊ mi ndhe as ammentatu de cosas!…◊ si at ammentadu su chi li fit capitadu ◊ mi so ammentendhe chi depo fàghere unu cumandhu!
2.
ammenta ca postigràs faghimus cudhu cumandhu! ◊ bos mandho unu saludu pro bos ammentare chi sa bontade bera frorit intro de su coro
Etymon
itl.
ammentare
Translations
French
rappeler
English
to remember
Spanish
recordar
Italian
rammentare,
ricordare
German
erinnern,
sich erinnern an.
annàsere , vrb Definition
pigare su fragu
Synonyms e antonyms
acarigai,
annajare,
arrancai 1,
arrastai,
fiagare,
nuscai
Etymon
srd.
Translations
French
flairer
English
to smell
Spanish
oler
Italian
annusare
German
riechen an.
aprussieràu , pps, agt Definition
de aprussierai; nau de ccn., chi tenet neghe a prumones po sa prussiera chi portat
Translations
French
silicotique
English
sick of silicosis
Spanish
silicótico
Italian
silicòtico
German
an Silikose leiden.
arbínu , agt Definition
nau de sa carrítzia, colore coment'e biancu, craru
Scientific Terminology
clr
Translations
French
albinos
English
whitish
Spanish
albino
Italian
albino
German
an Albinismus leidend.
carregàrre , avb Definition
atacau, própriu tocandhosi carre cun carre
Etymon
srd.
Translations
French
au contact du corps
English
on contact with the skin
Spanish
piel contra piel
Italian
a contatto con la pèlle
German
dicht an der Haut.
casósu , agt Definition
nau de su late, chi rendhet meda a casu
Etymon
srd.
Translations
French
lait riche en fromage
English
rich of cheese
Spanish
leche que da mucho queso
Italian
ricco di formàggio
German
reich an Käse.
disisperài , vrb: disisperare Definition
isarcare meda, pèrdere s'isperàntzia
Sentences
chi no disisperat a tantas angustias de sa pena indurida?! ◊ chie cret in Deus no si disisperat mai
Translations
French
désespérer
English
to deapair
Spanish
desesperar
Italian
disperare
German
verzweifeln an + Dat.
frísu , nm Definition
sisia po acapiare s'imbustu a sa parte de ananti; tirighedha de cosa, de orrobba, de làuna
Synonyms e antonyms
beta 1,
bita 1
Etymon
itl.p
fris
Translations
French
ruban,
bribe,
fragment
English
ribbon,
strip
Spanish
cinta,
banda,
tira
Italian
nastrino,
bindèllo
German
Bändchen,
Metalltrennband an Konservendosen.
influensciàdu , agt: infruensciadu Definition
chi portat s'arremadiu
Sentences
fit influensciadu e s'intendhiat male
Translations
French
grippé
English
suffering from influenza
Spanish
con gripe
Italian
influenzato
German
an Grippe leidend.
irbicàre , vrb Definition
segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru
Synonyms e antonyms
ibbichitare,
irmossighedhare,
isbichillitare,
isorichedhare,
spisedhae,
spissigorrai,
spistorai
/
abbicai
Sentences
irbicare una tatza, una tzíchera, unu pratu
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher
English
to chip
Spanish
mordisquear
Italian
sbocconcellare
German
knabbern an.
irmossichedhàre, irmossighedhàre , vrb Definition
coment'e tocare o segare a móssigos, nau pruschetotu po segare orrugos de ccn. cosa (es. istrégiu)
Synonyms e antonyms
ispitulliare,
spisedhae,
spistorai,
spistoredhai
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher
English
to cut into small pieces,
to nibble
Spanish
mordisquear
Italian
sbocconcellare
German
knabbern an.
iscialài, iscialàre , vrb: issalare,
scialai Definition
fàere festa manna cun papóngiu, bufóngiu, ispesa e àteru, a meda / i. su tempus = ispassaresila
Synonyms e antonyms
diveltire,
spadatzai
/
ispeldisciare,
istravuciare,
sparafiai
Sentences
medas iscialant in sa pedhe anzena ◊ tanti sorresta tua no si est iscialada ballandho!…
2.
tui ti divertis iscialendu
Etymon
itl.
scialare
Translations
French
banqueter
English
to banquet
Spanish
banquetear
Italian
banchettare
German
an einem Bankett teilnehmen.
ispitudhàre , vrb: ispitzudhare Definition
segare un'orrughedhu: foedhandho de castàngia, segare su corgiolu po no isciopare orrostindhodha / ispitzudhare paràgula = fuedhai cun abbilesa, ma nau sempri candu unu no est bellu a fuedhai
Synonyms e antonyms
biculare,
ispiciulare,
spibitzai
/
irbicare,
spistorai
/
ispitighedhare
2.
aiat bufau e no ispitzudhabat paràgula: tandho nche l'at bortada in italianu… mezus puru!
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher,
émietter
English
to nibble
Spanish
mordisquear
Italian
sbocconcellare
German
knabbern an.
migliàre, migliàri , nm: millare,
millària Definition
milli e prus de milli, unos milli ,
Synonyms e antonyms
migliaja,
mizale
Sentences
in domo issoro si b'intenniant fracos e nuscos a migliare ◊ bides sinnos de millares de passos in sas pedras (G.Sotgia)◊ penas e tormentos a millares e a chentos bos ant dadu!◊ est unu poemedhu de una millària de versos
Translations
French
millier,
mille
English
thousand
Spanish
millar
Italian
migliàio
German
Tausend,
an tausend.