A, a , prep Definition
sa prima lítera de s'alfabbeto est unu grafema/lítera chi rapresentat unu sonu vocale apertu, largu, bàsciu; ma est fintzes una prep. de manígiu mannu e deosi, cun calecuna cunsonante in cuménciu de foedhu, po una abbitúdine, a logos càmbiat in ai (es. "ai como, ai cussu" = nr. aigòmo, aigússu, ma méngius regularizada comente si narat puru a como, a cussu, e a bortas po no cambiare "a" in "ai" iscrient puru "igomo, igussu" faendho un'àtera cosa chi no tocat); po su prus, ca est foedhu chi benit de is latinos "ac, ad, aut" chi acabbànt in cunsonante, afortit sa cunsonante de cuménciu de is foedhos chi s'agatat addenanti: fàghere a casu (= nr. acàsu), intrare a domo (= addòmo), leare a fidu (= afídu), seminai a linu (= allínu), foedhas a noso (= annòso), a minore (= amminòre), a sanu (= assànu), a su sero (= assusèro), a tie, a tui (= atíe, atúi); un'impreu mannu tenet sa "a" cun totu is vrb. po fàere su tempus bnd. e si ponet cun is formas personales de àere/ai (ind. pres.) prus s'inf. de su vrb. lessicale (candho custu cumènciat cun /a/ etotu, sa "a" si perdet in sa pronúncia ma est méngius a dh'iscríere e regularizare s'iscritura): apo a nàrrere, as a fàghere, at a bídere, apu a nai, eus a circai, eis a ligi, ant a gosai, apo a andhare, as a allichidiri, e deasi etotu s'impreat po fàere su cund. in camp. e mesania (ind. imp. + a + inf.: ia/emu a istimai, iast a podi fai, iat a bènnere, iaus a nàrrere, iais a cantare, iant a andhare); cun is vrb. s'impreat fintzes de àteru betu: po inditare bisóngiu, apretu = èssere + a + inf. (fut a ndhe bocare su dinare límpiu, fut a torraremus, fit a coitare, fit a triballare che macos, fit a s'irboligare, est a fàghere e no a istare a su pessa pessa! ◊ est a si movi, e no a fai preitza! ◊ pro isse fit a si ndhe ammachiare, ca sa fémina fit dechida e de manos bonas ◊ innoghe est a mòrrede de sa carestia!); in is domandhas = a + ind. (a mosset custu cane? ◊ a bi sezis? ◊ ma Deus a b'est? ◊ a lu faghimus un'isperimentu, giaghi deo a lu fagher prontu so? ◊ a ti ndh'ammentas de cudhos passados annos chi faghimis sonnos mannos? ◊ a dhu bit, su secretàriu, chi apu fatu bèni a ndi dh'artziai?); a bisura de art. cun is vrb. in forma de inf. bolendho inditare necessidade, cosa chi si bolet o fintzes solu si su vrb. inf. est sugetu o cumplementu ogetu de sa fràsia (a bentuai candu tirat bentu!, a torrare a inoghe a cras!, a pasare a sa fossa!, a triballare no rechedit a su mandrone, a nàrrere no est a fàghere, a manigare est fatu, a certai no mi praxit, a bochire tocat a Deus, apo nadu a callare!); cun su vrb. èssere + númene pl. = àteru vrb. (èssere a ohis = èssere naendho Ohi!, est a odheos = naendho Odheu!, so a túnchios = tzunchiandho, semus a boghes = abboghinandho, sos batos sunt a màulos = maulandho, est semper a irrocos = irrochendhe, a irbariones = irbarionendhe, a prentos = sufrindho dolore de bentre); cun su vrb. torrare + àteru vrb. inf. inditat cosa chi si arrepitit (torro a nàrrere = naro torra, torramus a abbaidare = abbaidamus torra, torras a preguntai = preguntas torra, dh'ant torrau a iscaresci = dh'ant iscarésciu torra, un'àtera borta); sa /a/ est desinéntzia fémina de is nm. e agt. mascos chi essint in -eri (panateri - panatera, posteri - postera, bandhuleri - bandhulera, bantaxeri - bantaxera) e de is agt. chi essint in -u (artu - arta, béciu - bècia, bellu - bella, fridu - frida, longu - longa, mannu - manna, piticu - pitica, turpu - turpa)
Sentences
cmpl.ogetu: nara, tue a l'amas a Deus?◊ gatu cassat a topi, topi roit a loru ◊ apu bistu a sirboni ◊ no lessast intrai a nisciunus! ◊ apo cramadu a isse ◊ perdona a is chi ti ant oféndiu! ◊ ischiat a lèzere e a iscríere ◊ apu nau a ti transiri! ◊ eis a connosci a mimmi! ◊ at chérfidu Deu de mi lassare sanu a babbu meu (Sozu)◊ a los bies como a fizos meos? (S.Spiggia)◊ onora a babbu e a mamma! ◊ seu circhendi a mamma ◊ est pranghenne a tie ◊ chirca a chie cheres ◊ mutie a tziu Bachis! ◊ crama a Zuanne! ◊ connòsciu a Castedhu mellus de bidha tua ◊ alabaus a Deus ◊◊ acumpanzat su pronúmene cun dópia funtzione: siant iscomunigaus a chini nd'at fatu prexu! ◊ custu dh'issit solu a cine dh'at provau ◊ dh'ant a nai a chini seu dèu ◊ est a chie si ndhe faghet ◊ su coru miu no tenit a chini dh'allirgai ◊ sa genti sciiat a chi fiat, cussu
2.
calidade: a pisedhu, a mannu, a betzu, a sanu, a malàidu ◊ t'istimaiant a sana, ma como chi ses morta raramente una borta ndhe faedhant sentza dolu e pena (A.Casula)◊ est mortu a pitzinnu ◊ no apo deunadu in pitzinnia e dias cherrer chi deune a betzu? ◊ in istiu s'erba est a fenu ◊ mellus mortu de pitiu po no sufriri tanti pena a mannu ◊ su pudhoni est unu pilloni a peis arrúbius
3.
aina: segare a lepa, triballare a tzapu, corpare a fuste, iscríere a pinna, andai a cuadhu, papai a fruchita ◊ fiat a picu e a lantioni iscarravonendi po ndi bogai su giru de su dinai ◊ abrili at mortu su babbu a fríusu ◊ fiant guturadas fatas a telàrgiu ◊ tenídela a fitas de pane e a càlighes de abba! ◊ nci dh'ant a bogai a sonu de corru ◊ tenet su bestiàmine a proendha ◊◊ misura: cussu tenit su dinai a cofas ◊ tengu cóciula e buconis a lavamanus prenus
4.
cmpl.de manera: faedhare a sa bona, andhare a pes traza traza, fàghere sa cosa a sa lestra, fuedhai a craru, istare a sa muda, andhare a rugadura, istare a sa sétida, manigare a sa ritza ◊ a bonas o a malas bi lu fato fàghere! ◊ a bículu a bículu che lu faghimus totu ◊ a pagu a pagu semus andhendhe addainanti ◊ leare a mossos, segare a mossu, leare a trubbu, fàghere a rugadura, nàrrere a pessamentu ◊ dare, leare, fàghere sas cosas a duas a duas, a pagas a pagas ◊◊ cmpl. de tempus: a dedie, a totu noti, a primu noti, a sa friscura ◊ a s'assegus li at nadu totu ◊ custu trabballu dh'apu fatu a mengianu ◊ a sa de tres dies Cristos est torradu a biu ◊◊ cmpl.de logu: ghiramus a bidha ◊ andaus a domu ◊ est a palas de su monte ◊ essimus a campu ◊ nci dh'ant ghetau a galera ◊ a inoghe! ◊ a pregare a crésia! ◊ andhare a su dutore, a su preíderu
5.
iscopu o ue che agabbat una cosa: besside a bídere! ◊ benide a bos combidare! ◊ semus lassendhe su cunzadu a fenu ◊ custu lu dao a tie ◊ dh'apu nau a mamma ◊ semus andhendhe a s'olia, a landhe ◊ so pessendhe a triballare ◊ a su fogu! a su fogu! [andai a dhu studai!]
6.
in disizos, lamentas o impudos, cumandhos, minetas, dimandhas: a ndhe bufare àteras bortas cun salude! ◊ a dhu connòsciri in su celu! ◊ a podiat durare tota vida! ◊ a no iscí ca dhu est s'unferru! ◊ a no si dinniai de mi agiudai! ◊ a lu podias fàghere tue, cantu chi chircas àtere! ◊ malaitu su pecadu, a no bi pensare innanti! ◊ a ndhe tenet de órulos cussu cane!…◊ a no ndhe pòdere nemmancu assazare! ◊ m'abbàida a no bi àere pessadu! ◊ acontzu ses, a no ndhe fàghere una de tzou! ◊ a trabagliare! ◊ a perdonare, su tziu, ca no bos poto dare nudha! ◊ a intrare, s'arretò! ◊ s'annu chi venit a èssere isposa! ◊ a dhu connòsciri mannu e bonu! ◊ a ti mazo, mih, si no mi l'agabbas! ◊ a candho como no pones mente, ite at a èssere a mannu! ◊ ite befe sutzessa in bidha mia a che furare a Santu Frantziscu! (A.Porcu)◊ a benis, Nina grasciosa, a binza a bodhire olia? (G.Raga)◊ a ti dhu fatzo su cafè?
7.
a + agt. o nm. = mannu, meda: ahi, letores, a dultze momentu chi proesi legindhe cuss'iscritu!…◊ coromeu, a bonu chi est!…◊ male, a fortes chi sunt!…◊ oh raju a proa sa chi ant fatu sos dutores!…◊ oh, malasorte, a ómine famidu: màndhigat cantu trinta bacas! (B.Truddaju)◊ a bellu chi est a istare inoghe!
8.
àteros impreos: mancari fachendhe a pastore, fit de fàcheres e de allegas a sa mannina ◊ fatu a professore, in cosas goi ndh'ischit prus pagu de nois ◊ so sempre matanendhe a abba, a sole, a caldu e a fritu che isciau ◊ dhus apu connotus a sa boxi ◊ dh'agatant a fragu ◊ anzare, fàghere a croba, a mascru, a fémina ◊ semenare una terra a trigu ◊ prantare s'ortu a basolu ◊ ispetare a nàschere ◊ coitare a fàghere
9.
in sas distintziones: a chini dha pentzat de una manera e a chini de un'àtera ◊ a chini arrít e a chini prangit ◊ a candho goi a candho gai ◊ c'est a chini ammasedat e a chini bolit èssiri ammasedau (I.Lecca)◊◊ in sos paragones pro cosas cantepare: est mannu cantu a tie ◊ isse est che a sos àteros ◊ faghimus comente a bois ◊◊ pro inditare unu límite a su chi si narat: pecare a origras, èssere malàidu a su coro, èssere fertu a conca ◊◊ cun nm. de logu e de tempus pro inditare chi no est totu o totue o semper: est fatu a tretus, est a bighinados, a bidhas, a leadas, a logos; a iscutas, a dies, a bortas, a chidas istat bene, a iscutas istat male
Etymon
ltn.
ac, ad, aut
Translations
French
à
English
a,
an,
in,
at,
to
Spanish
a
Italian
a,
ad
German
a (Buchstabe des Alphabetes),
an,
in,
zu.
acasagiài , vrb: acasatzare,
acasazare,
acasizare,
agasagiare,
agasajare,
agasazare,
aggasajare Definition
arrecire una persona a domo; fàere bonu a cara, a unu, su dhu pigare in cunfidàntzia e delicadesa: nau cun ironia, su contràriu puru
Synonyms e antonyms
acatai 1,
acogliensiai,
acoglire,
arretzetare,
carinnare,
frandhigare
Sentences
apena los at bidos, Mariànzela est falada a los addobiare e acasazare tocàndhelis sa manu ◊ ite birgonza, fiza mea aperindhe sa zanna a denote pro acasazare su pejus de sa bidha! ◊ amicos e connoschentes mi ant acasazau ◊ l'amus aggasajau comente si tocavat a unu paesanu vene torrau ◊ a isse l’ant acasizadu fatèndheli su bellu in cara
2.
si li fit incurbiada supra delliriandhe e acasazandhesilu ◊ sos nuscos delicaos de sos calàbriches acasazant sa natura ◊ mi istringhet ambas manos meas e chin sa dresta mi acasazat sa massidha ◊ sas pitzinnas mannitas las pones a passizare sos fizos, a los acasazare
3.
sos poledhos, unu mascru e una fémina, si fin acasazandhe
4.
mi acasazo deretu a santu Predu chi mi presentet totu sos poetas
5.
mi timu chi siat po ponni cancua tàcia noba, po acabbai de acasagiai su logu! (S.A.Spano)◊ sa mama si nci ghetat circhendi de abbratzai a Cristus in sa cruxi: Fillu miu istimau, gei ti ant acasagiau!…◊ chi trigat a sanai pobidhu miu, gei seus acasagiaus!…◊ no fiat unu de bidha, ma castiendidhu aici acasagiau, arrutu, mi pariat chi fessit unu de domu mia etotu
Etymon
spn.
agasajar
Translations
French
loger
English
to give,
hospitality
Spanish
acoger,
hospedar
Italian
ospitare,
fare buòna accogliènza
German
zu Gast haben,
freundlich empfangen.
achedàre 1 , vrb: achetare 1,
agedai,
agedari,
aghedare,
axedae,
axedai,
axerai Definition
fàere a aghedu, nau fintzes de sa pasta cun su frammentu; in cobertantza, nau de ccn. arrennegare
Synonyms e antonyms
acriare,
aghedinare,
frammentai,
imbischidare,
pesai
Sentences
su binu cheret contivizadu, ca sinono si aghedat ◊ Cíciu mi at nau ca su binu biancu si dhi est agedau
2.
dhi at ghetau unu lómburu de fromentu: dèu nau chi at a axedai! ◊ is tzípulas no ant axedau: depiat tenni písima su frammentu ◊ tenei sa pasta in sa scifedha axerendi e fui arremangada pronta a ispongiai ◊ at lassau su pane aghedandho in su tianu
Etymon
srd.
Translations
French
tourner en vinaigre
English
to vinegar
Spanish
agriar
Italian
inacetire,
inacidire,
fermentare
German
zu Essig werden,
säuern,
gären.
afainài, afainàre , vrb Definition
istare faendho faina, trebballandho
Synonyms e antonyms
acositai,
afandhentzare,
afariare,
afracongiai,
afraxai,
agasonari
Sentences
si sunt afainados a preparare linna ◊ ego mi depo afainare chin sas cosas de babbu meu
Etymon
ctl.
afainar
Translations
French
s'affairer,
s'empresser
English
to busy oneself
Spanish
atarearse
Italian
affaccendarsi
German
sich viel zu schaffen machen.
aghedàdu , pps, agt: axedau Definition
de aghedare; chi est de sabore pitzigorosu che aghedu; nau de unu, chi no faet a dhi nàrrere nudha ca si arrennegat luego, o si primmat
Synonyms e antonyms
ispuntu
/
arrennegaditu,
inchietosu
2.
e già no sezis aghedadu, mih…: iscuru a chie bos batazat! ◊ si achereit unu betzaredhu chi abberrieit totu aghedadu ◊ custu cristianu si est aghedadu: no li nias nudha!
Translations
French
tourné,
aigri
English
turned into vinegar
Spanish
agriado
Italian
inacetito
German
zu Essig geworden.
àmbulu , nm Definition
sa capacidade o fortza de andhare; su movimentu de su brasciolu dormindho su pipiu; s'incannada po brinchidare
Synonyms e antonyms
passu
/
bantzicadura,
nannicadorju
Sentences
esso a mi chilcare trabàgliu, ca so ancora in edade e s'àmbulu no mi mancat ◊ cussu est cadhu chi tenet àmbulu ◊ su pitzinnu, a nitzuledhu, fit sighindhe s'àmbulu de su brassolu candho sa mama lu fit ninnendhe ◊ mancari triziledha comente paret at s'àmbulu bellu de trabagliare
Etymon
srd.
Translations
French
action de marcher,
balancement
English
walking ability,
rocking
Spanish
ambulación,
balanceo
Italian
capacità di camminare,
dondolìo
German
Fähigkeit zu laufen,
Geschaukel.
amèga , avb: ammegu,
ammega,
ammegas,
megas Definition
megai de…, èssere faendho, acant'a fàere, apenas fata calecuna cosa / ammegas de mandhigare = sughestantu, in s'ora chi fit, o chi est, manighendhe
Sentences
ammegas de bènnere so in su mamentu
2.
proite tue, fizu de s'upa manna e de unu filu de lughe, ammega in s'oru de sa corona, cun sa làntia de su pensamentu già chircas e preguntas?
Etymon
srd.
Translations
French
être sur le point de…
English
in the act of…
Spanish
mientras,
a punto de
Italian
nell'atto di…
German
im Begriff zu.
amegài, amegàre , vrb: ammegai,
ammegare,
megai Definition
èssere apunta a…, acanta a…, èssere faendho
Sentences
bàsciu chi faint su giru de totu sa bidha, no amegant de ndi torrai (A.Garau)◊ sa zente amegat de betare fiores ca est passendhe su santu
2.
amegat ca est istenteriau fendi sa missa, ca nci ponit ora e mesu, gopai vicàriu
Translations
French
être sur le point de…
English
to be going to…
Spanish
estar a punto depara,
estar
Italian
stare per…,
èssere nell'atto di…
German
im Begriff sein zu.
amparamànu , nm: ampiamanu,
amplamanu,
ampramanu,
ampremanu,
ampriamanu Definition
manu ampra, larga, líbbera, nau in su sensu de fàere comente paret e praghet, de tènnere podere prenu, o fintzes de si pigare tropu cunfidàntzia, tropu libbertade
Synonyms e antonyms
impramanu
Sentences
cussas s'iant pigau tropu s'amparamanu e dhas ia castigadas ◊ dae candho ses abbitandhe chin cussa zente l'imbenit chi ti cheres picare s'ampramanu de mi pònnere su tzitu! ◊ ci nd'ia tentu s'ampramanu nci dh'iu iscavulau!
Surnames and Proverbs
prb:
donai s'ampramanu est sempri dannosu
Etymon
srd.
Translations
French
liberté
English
liberty,
excessive trust
Spanish
familiaridades,
confianza excesiva
Italian
confidènza eccessiva,
àmpia,
tròppa libertà
German
übermäßige Vertraulichkeit,
zu große Freiheit.
apagiàre , vrb: apajare,
apazare 2 Definition
pònnere impare a loba, fàere una pariga, pònnere a pajas, a duos a duos
Synonyms e antonyms
allobae,
aparigai,
giúnghere
Sentences
su giuale serbit pro apagiare sos boes ◊ Fulana chin Fulanu ant apazadu
2.
cudhos duos giòvanos fint ballendhe apagiados
Etymon
itl.
appaiare
Translations
French
accoupler,
apparier
English
to couple
Spanish
juntar,
emparejar
Italian
accoppiare
German
zu Paaren vereinigen.
aparigài , vrb Definition
pònnere a pariga a pariga, a duos a duos
Synonyms e antonyms
acopiare,
acrobai,
agiobare,
allobae,
apagiare,
cofare
| ctr.
iscrobare,
scongiuntai
Etymon
srd.
Translations
French
apparier
English
to pair
Spanish
aparear
Italian
appaiare
German
zu einem Paar zusammen tun.
assabiàdu , agt, nm Definition
chi o chie at cagiau a crebedhu, si est fatu sàbiu
Synonyms e antonyms
acabadu,
acuntzentau,
atinadu
Etymon
srd.
Translations
French
assagi,
devenu sage
English
become sane again
Spanish
que ha recobrado el juicio
Italian
rinsavito
German
wieder zu Verstand gekommen.
bustàre , vrb: ustare Definition
fàere bustu, papare a mesudie
Synonyms e antonyms
gustai*,
merendhare,
pràndhere
Sentences
andhade a missa, chi a su bustare già bi penso deo! ◊ est tochendhe mesudie e sa zente ghirat a bustare ◊ su mesudie falamus a domo a bustare
Translations
French
déjeuner
English
to dinner
Spanish
almorzar,
comer
Italian
pranzare
German
zu Mittag essen.
cadimàre , vrb Definition
abbrandhare proendho, cessare de pròere
Synonyms e antonyms
istansciare
Translations
French
cesser de pleuvoir
English
to stop raining
Spanish
gotear
Italian
spiòvere
German
aufhören zu regnen.
cenài , vrb: cenare,
cenari,
chenai,
chenare,
cianai,
genare 1 Definition
papare sa chena / pps. cenau, chenadu = fintzas isceti agt.
Sentences
semus andhados a nos chenare ◊ incui as a cenare pane, petza e arrescotu ◊ istasero no si bi chenat? ◊ derisero amus chenadu piscadura ◊ notesta cenaus cardulinu ◊ notesta bengat a cenai in domu! ◊ is fígios funt ispetandho su babbu a torrare dea su monte po chenare ◊ mi soe chenau a pane e casu
2.
crabas e brobeis si aconcànt apari bèni cenadas
Etymon
ltn.
cenare
Translations
French
dîner
English
to supper
Spanish
cenar
Italian
cenare
German
zu Abend essen.
coxíbi, coxíli , agt Definition
nau prus che àteru de laore, chi est de còere, bonu po còere; chi est de bonu cotu; nau de ccn., chi si lassat pigare comente bolent is àteros, chi adduit tropu a s'àteru
Synonyms e antonyms
coidore,
coili 1
| ctr.
gremedhu
Sentences
loris coxibis sunt totu sos laores bonos a còghere pro sa zente gai etotu comente si collint, chentza maghinados: fae, prisuci, basoludundhu, e gai
Etymon
ltn.
cocibilis
Translations
French
facile à cuire
English
something to cook,
that is easy to cook
Spanish
para cocer
Italian
da cuòcere,
che cuoce facilmente,
cottóio
German
zum Kochen,
einfach zu kochen.
crarósu , agt: acrarosu Definition
nau de logu, chi essit, faet a ispuntone, a bica de ue si podent bíere a craru logos atesu (e faet a dhu bíere de atesu)
Sentences
inie che at un'orroca, una punta, crarosa meda ◊ Piscinioi non si fut pràxia: fut tropu crarosa a sa bia manna e non boliaus èssi bias ◊ si biet de atesu ca est in logu crarosu ◊ est che bítula in sos puntos prus crarosos, abbaidandhe
Etymon
srd.
Translations
French
bien visible
English
open to
Spanish
bien visible
Italian
espósto
German
gut zu sehen.
istrampàre , vrb: istrempare,
istrumpai,
istrumpare,
strumpai Definition
lassare andhare o betare a terra a unu, una cosa o un'animale a cropu, de botu, cun fortza, su si betare a terra; giogare a istrumpas, a s'istrumpa; atzapulare, iscúdere a ccn. logu; betare a fuliadura, fuliare / istrampare castagna = iscúdere a terra sa castanza àrrida, posta intro de unu sacu, fintzas a essire neta, ispizolada (castagna istrampada = castanza morisca cota a budhidu)
Synonyms e antonyms
addrabbulai,
addrobbulare,
betae,
iscracare,
istrampoinai,
istrampulare,
rúchere
/
aciapuai
/
imbolare
Sentences
iant certau e si fuant istrumpaus in terra ◊ sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra cun sonu búitu ◊ aferrat a su pede s'animale e l'istrumpat ◊ no fatas su redossu istrampandhe sos sacos dae dossu! ◊ ndi as istrumpau un'orroli ◊ burrincu afissiau candu movit carriau s'istrumpat ◊ samunendhe s'isterzu, no istrampes sos piatos ca si segant!
2.
fiu istrumpendi cun Giuanni po ci passai s'ora
3.
paret unu contu irmalissiatu, ma dontzi cosa s'istrempat apare chin s'àtera ◊ at istrempau a forte s'isportellitu de su barcone ◊ at picatu su lèpore galu viu e li at istrempatu sa conca a una preta
4.
si no mi lassas passare ti aferro a s'anca e ti che istrampo a mare! ◊ a terra ti che istrampo, mih, si no l'agabbas!
Etymon
srd.
Translations
French
jeter par terre,
abattre,
s'abattre
English
to fall heavily,
to pull down
Spanish
derribar
Italian
buttare a tèrra,
abbàttere,
stramazzare
German
niederschlagen,
zu Boden werfen.
isveltudídu , agt Definition
nau de unu immadoinau, chi si est coment'e ischidau, torrau in bidórios
Synonyms e antonyms
irvertudadu
Translations
French
qui est revenu à soi,
réveillé
English
to come to,
to awake
Spanish
reanimado
Italian
rinvenuto,
risvegliato
German
wieder zu sich gekommen.
mogliòla , nf Definition
merdona de mare, genia de pische mannitu: est un'arratza de merulutzu
Scientific Terminology
psc, phycis phycis
Translations
French
mostelle
English
kind of fish
Spanish
brótola
Italian
pastènula bruna
German
Mittelmeerfisch,
der zu der Gadidae Familie gehört.