Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abrúlla , nf: ebrulla Definition calidades de erbas bonas chi si arregollent po papare ma chi creschent desesi chentza dhas prantare Synonyms e antonyms ebrúgiu Sentences chi dhoi fut mitza si castiàt po martutzu o laixedhu e in cungiau ínnidu po àteras abrullixedhas (P.Caredda)◊ fut beranu, su logu fut prenu de abrulla e mammai iat fatu un'insalda a prandi. Etymon srd. Translations French herbe potagère English vegetables (greens) Spanish hierbas silvestres buenas para comer Italian erbàggio German Kräter.

addascàre , vrb: addescare Definition giare a papare ponendho in buca sa cosa a unu pipiu, a unu chi no podet papare a solu (ma si narat fintzes de chie papat cun dificurtade manna, apenas arrennescet o no arrennescet a papare a solu); pònnere o betare s'addescu, sa brovenda a is animales Synonyms e antonyms aescai, abbrovendhae, imbuconai Sentences atzegadu, si de tzibbu un'aizu che ingullias fit de àteras manos addescadu ◊ a chie los addescat, lendhe s'addescu aggantzant a sa manu ◊ sa mama addescat sos puzonedhos minudos in su nidu ◊ su maritu addescaiat sos minores ◊ unu malàidu grave mancu a si addescare si abbalet ◊ Nennedha est addascandhe su late a su piticu Etymon srd. Translations French nourrir à la petite cuillère English to feed Spanish dar de comer Italian imboccare, nutrire German in den Mund stecken, füttern.

aescài , vrb: aiscae, aiscai, aiscari, escai, iscai Definition giare a papare ponendho in buca sa cosa a su pipiedhu, a fintzes a unu chi no si dha podet fàere a solu Synonyms e antonyms addascare Sentences si no papat, cuss'animaledhu, tocat a dh'aiscari ◊ dhi tocat a guardai sa mama ca est a camba segada, ma po papai ciai no tocat a dh'aiscai Etymon srd. Translations French nourrir à la petite cuillère English to feed Spanish dar de comer Italian imboccare German in den Mund stecken.

allimbràre , vrb Definition papare cun asuria Synonyms e antonyms lambrire, irrujonare, istruntzonare Etymon srd. Translations French manger comme un goinfre English to eat greedily Spanish comer con avidez, a dos carrillos Italian mangiare con ingordìgia German gierig essen.

bustàre , vrb: ustare Definition fàere bustu, papare a mesudie Synonyms e antonyms gustai*, merendhare, pràndhere Sentences andhade a missa, chi a su bustare già bi penso deo! ◊ est tochendhe mesudie e sa zente ghirat a bustare ◊ su mesudie falamus a domo a bustare Translations French déjeuner English to dinner Spanish almorzar, comer Italian pranzare German zu Mittag essen.

ebrúgiu , nm, nf: erbuza, erbussu, erbuzu, ervuzu, irburzu Definition totu is erbas bonas chi si arregollent po papare, prus che àteru cotas e chi faent desesi chentza dhas semenare o prantare Synonyms e antonyms abrulla, birduralla, irguzu 1, imburzu, rivúgiu Sentences su frenugu, sa mammaluca, s'armurata sunt erbuzos bonos a còghere ◊ s'erbuzu est bonu a piscadura cun ossamenta de porcu ◊ oe no semus ai cussu, ma unu tempus, fàmine o nono, si andhaiat a erbuzu 2. l'abbas che un’ortu de erbuza Etymon srd. Translations French herbe potagère English herb Spanish herbaje para comer Italian erbàggio selvàtico German Grünzeug.

mandhicàre , vrb: mandhigare, mandiai, mandigai, mandigare, mannicare, mannigare Definition pigare e pònnere in buca, matzigare e ingurtire totu su chi si podet cunsiderare alimentu de fàere a matzigadura; si narat fintzes in su sensu de ispaciare calecuna cosa a fortza de dh'impreare, distrúere, fintzes bochíere; nau in cobertantza, pinnigare dinare púbblicu aprofitandhosindhe de un'incàrrigu o funtzione Synonyms e antonyms manicare, papae Sentences ma si mi aiant dadu a tribagliare, onestu fio istadu e soddisfatu, mandhighendhe deo e dendhe a mandhigare! (B.Caredda)◊ su cane de s'ortulanu no màndhigat e no lassat mandhigare ◊ tocat a dare a mandhicare a su famidu! 2. làssalu corpare, za no si lu màndhigat! ◊ su portale fit mannicatu dae su lentore, rosicatu che casu assénnitu dae sos sóriches Surnames and Proverbs prb: a chie màndhigat tropu ndhe sàltiant sos ojos Etymon ltn. mandicare Translations French manger English to eat Spanish comer Italian mangiare German essen (Mensch), fressen (Tier), abnutzen, durchbringen.

manicàre , vrb: manigare Definition pigare e pònnere in buca, matzigare e ingurtire su papare o css. àteru alimentu de fàere a matzigadura; si narat fintzes in su sensu de ispaciare calecuna cosa a fortza de dh'impreare, distrúere, de bochíere; nau in cobertantza, pinnigare dinare púbblicu aprofitandhosindhe; giogandho a dama, bínchere pedina o dama a su cumpàngiu; fintzes fàere a iscrafíngiu Synonyms e antonyms cossumire, mandhicare, papae | ctr. geunare Idioms csn: fàghere a manigare = coxinai; bogare a manigare = pònniri cosa in mesa po papai; - E coment'istades? - Za nos ndhe manigamus! = gei istaus bèni Sentences bogàdeli a manigare a s'istranzu! ◊ no coizat nudha: sas predas de su caminu chi si mànighet! ◊ zente de bonugoro: comente mi ant bidu, deretu mi ant bogadu a manigare ◊ ponide a manigare ca est mesudie! 2. su ruinzu si mànigat su ferru ◊ cussos animaledhos fora si los est manighendhe su fritu Surnames and Proverbs prb: chie no est bonu manighendhe no est bonu tribagliendhe Translations French manger, ronger, prendre English to eat, to consume Spanish comer Italian mangiare, corródere German essen (uomo), fressen (animale), abnutzen, durchbringen.

pràndhede, pràndhere , vrb: prandi, pràndiri, prànnere Definition papare a mesadie / pps. pràndhiu, pràndiu, prasu / prandirisí de ccn. cosa = mascaresindhe Synonyms e antonyms bustare, merendhare Sentences li cherent dare a manicare, lu diant chèrrere a pràndhere ◊ macarrones de busa faet Mariorrosa po pràndhede e chenare…◊ prandeisí e bonu apititu! 2. si seus cravaus apari e incarrerau eus a si basai chi no si ndi podiaus prandi! ◊ dha càstiat e dha càstiat sen'e si ndi prandi mai! Etymon ltn. prandere Translations French déjeuner English to dinner Spanish comer, almorzar Italian pranzare German zu Mittag essen.