conciumíre , vrb: consumire,
consumiri,
cossumire,
cussumire Definition
acabbare, ispaciare ccn. cosa, imbeciare is cosas a fortza de dhas manigiare: dhu narant fintzes de gente, torrare a malu puntu de sa debbilesa po is dispraxeres
Synonyms e antonyms
afinai,
afinigai,
assutighilare,
consumai,
ifiniare,
infinigae,
isgumentare,
ispitire,
sutigare
| ctr.
abboniare
Sentences
su lughinzu a che èssere cossumidu prego siant chent'annos e piús ◊ apo pediu sa gràcia de pòdere conciumire cust’orrughedhu de vida innoe, aube n’est barta sa pena de dha bivire (G.Locci)
2.
prite, amantes, faghides tanta gherra e bos consumides in debbadas?
Etymon
ctl., spn.
consumir(se)
Translations
French
détériorer,
brûler (fig.),
être dévoré
English
to damage,
to be distressed
Spanish
consumir,
gastar
Italian
deteriorare,
strùggersi
German
abnutzen,
vergehen.
consumài, consumàre , vrb: cossumare Definition
impreare o pònnere cosa, acabbare o ispaciare fintzes deunudotu ccn. cosa, imbeciare sa cosa a fortza de dha manigiare: dhu narant fintzes de gente / consumàresi che seu, che candhela = abbell'abbellu (nau de persona, mòrrere a pagu a pagu, in tempus longu)
Synonyms e antonyms
acabbae,
burrusciare,
conciumire,
fragiare,
ispitire,
spaciai
Sentences
pro ndhe tirare su dépidu che depes cossumare una paja de iscarpas andhendhe a bi lu pedire ◊ sa bestimenta si cossumat mescamente in brussos e in cambutzos a su friga friga ◊ sa cosa chi fatzu in s'ortu dha consumaus in domu etotu ◊ su fogu abbruxat e consumat is cosas
2.
tenimus a babbu consumadu de dolore e de anneu pro unu fizu mortu ◊ in s'aficu de lu bídere torrendhe mi consumo ◊ mi ais a acatare inoche in lota po sa pache, cunsummau de fatica che candhela, ma ritzu! (P.Sotgia)
Etymon
itl.
Translations
French
consommer
English
to consume
Spanish
consumir
Italian
consumare
German
abnutzen.
finicàre , vrb: afinicare*,
finigare Definition
essire o fàere débbile, fine, coment'e consumau, istasidu
Synonyms e antonyms
conciumire
Sentences
so inoche, solu, finicànnemi a làcrimas de chera ◊ andhendhe e torrendhe mi soe finigadu
2.
portu s'enna de s'ànima finigada
Etymon
srd.
Translations
French
user
English
to deteriorate
Spanish
consumir
Italian
logorare
German
abnutzen.
fragiàre , vrb: frajare,
frazare Definition
su bènnere o fàere bènnere mancu de sa cosa posta a fàere isfortzu o trebballu, chi deasi acabbat po èssere débbile, segada, freada (nau de sa pedhe), bècia; abbandhonare una cosa chi no s'impreat prus; impreare, ispèndhere, ispaciare
Synonyms e antonyms
acabbae,
arrogai,
consumai,
conciumire,
finire,
infinigae,
istradhusciare,
malocrare
/
friai,
malandrare
Sentences
chie est massone no che frazat sos ossos in presone (L.Ilieschi)◊ mamas chi ant frazadu sa mezus gioventude, ancora pitzinnas parent betzas ◊ s'avaru no si setzit ca frazat sa cadrea, no movet passu ca frazat sos solos ◊ prus si ruet e prus su corpus si frazat ◊ cussos si ant frazadu s'onestade ◊ prite su tempus meu cun sas fiaras no ti l'as frazadu?
2.
apo frazadu milli ispijitos ◊ at frazadu sa broca
3.
fit unu cadhitu frajadu e mortu de fàmine ◊ a s'àinu frajadu sedha dhu pículat
4.
sos milliardos bi sunt ma no si podent frazare ◊ su carrarmadu cun d-una incricadedha frazat unu bidone de binzina
Surnames and Proverbs
prb:
chie servit a segnore sa domo sua la frazat: in s'órriu ponet paza e in sa cuba lentore
Translations
French
détériorer,
user,
écorcher
English
to deteriorate,
to wear (out),
to damage,
to excoriate
Spanish
deteriorar,
gastar,
estropear,
excoriar
Italian
deteriorare,
logorare,
sciupare,
escoriare
German
verderben,
abnutzen,
abschürfen,
aufreißen.