acaída , nf Definition
sa citia, sa firmada chi unu faet foedhandho
Synonyms e antonyms
cagliada,
cedada,
citida
Etymon
srd.
Translations
French
action de taire
English
action of being silent
Spanish
callada
Italian
atto di tacére
German
Schweigen.
bandhidàzu , nm Definition
su bandhidare, su essire a bandhidare
Synonyms e antonyms
bandhiadura,
bandhidànscia,
bandhidera,
bandhidonzu,
bandhulizu,
bannidamentu
Etymon
srd.
Translations
French
fuite
English
being on the run
Spanish
huida
Italian
latitanza,
banditismo
German
Verborgensein,
Banditenwesen.
bandhidía , nf Definition
su bandhidare, su istare bandhidandho
Synonyms e antonyms
bandhiadura,
bandhidànscia,
bandhidazu,
bandhidonzu
Etymon
srd.
Translations
French
fuite
English
being on the run
Spanish
estar en paradero desconocido
Italian
latitanza
German
Verborgensein.
bandhidónzu , nm Definition
su bandhidare, su istare bandhidandho
Synonyms e antonyms
bandhiadura,
bandhidànscia,
bandhidazu,
bandhidia
Etymon
srd.
Translations
French
fuite
English
being on the run
Spanish
estar en paradero desconocido
Italian
latitanza
German
Verborgensein.
cagliàda , nf: callada Definition
su s'istare mudos, citios, su si firmare de foedhare
Synonyms e antonyms
acaida,
cedada,
citida
| ctr.
faedhada
Sentences
sa cagliada est risposta ◊ fit a chistionu, ma comente li ant nadu cosa at fatu sa callada
Etymon
srd.
Translations
French
action de se taire
English
action of being silent
Spanish
callada
Italian
atto di tacére
German
Schweigen.
èssere 1 , nm: èssiri 1 Definition
chie est biu, si agatat, esistit, pentzau prus che àteru po totu su chi tenet de prus importante, sa vida, e dhu distinghet, fintzes in sensu personale, coment’e calidades e capacidades / donai s'èssiri = creare, dare s'esisténtzia, sa vida
Synonyms e antonyms
ente
Sentences
s'èssere umanu est che un'abbissu: nisciunu si est permissu de lu cumpudare finament'a fundhu ◊ no pariat piús èssere umanu, de comente fit
Translations
French
être
English
being
Spanish
ser
Italian
èssere
German
Wesen,
Existenz,
Dasein,
Sein.
ilvàriu , nm: irbàriu,
irvàliu,
irvàriu,
isvàriu Definition
su essire de sa normalidade, su no èssere normale, fàere machines, su no ammentare, su cambiare a machine, àere istrobbu
Synonyms e antonyms
ammàchiu,
avarioni,
badalocu,
disvàriu,
ibbarione,
iscàsciu,
istentériu,
isvarionzu,
vadiore
/
irballu,
irbortu,
isdrobbu
| ctr.
sabiesa
Idioms
csn:
àere i., pònnere in i. = irbariare, ammachiaisí, fai ammachiai; i. de amore = pèrdiri sa conca, ammachiaisí po ccn. o calicuna; si no apo i. = si no arregordu mali, si no tengu istrobbu; fàchere caminu irvàriu = fai moris fadhitus (e fintzas su matessi caminu a su contràriu)
Sentences
ognunu in tantu isvàriu chircat e no agatat un'iscampu ◊ s'ispesa tropu manna lis at fatu a irbàriu ◊ cuss'irvàliu mannu chi est s'amore ◊ ello cust'irvàliu candho ti est bénniu a conca?
2.
no naro, no conto isvàriu: est beridade connota! ◊ a donzi passu fatat un'isvàriu e s'iscollet in cantos passos ponet!
3.
si no apo ilvàriu, cras depo partire
Etymon
itl.
disvario
Translations
French
bêtise,
radotage
English
frenzy,
crazyness,
being beside oneself
Spanish
desvarío
Italian
delìrio,
insensatézza,
l'essere fuòri di sé,
sviaménto
German
Fieberwahn,
Unbesonnenheit,
Verirrung.