Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbuligiài 1 , vrb: abbulizare, abbulurtzare, abbulunzare, abbulutzare, abbulutziare, abbuluzare, bolizare Definition pònnere bulúgiu, avolotu; murigare e imbrutare, bullugiare, nau pruschetotu foedhandho de abba o cosas deasi, fintzes intrare a s'abba, fichire a modhe, ammesturare apare Synonyms e antonyms abbolojare, abbussiare, agiotulare 1, intruai, istriulare, sciambullai, trubulare, trullare, trumbugliai / abbaunzare, ammisturai Idioms csn: abbulizare faes e basolos = ammisturai totu, fuedhendi, ghetai totu a unu cosas chi no cuncordant apari; abbulizare a ccn. in carchi chistione = betarechelu in mesu de una chistione 2. su logu fit pàschidu e abbulutzadu 3. bi fint cudhos chi a sa chistione bi aiant abbulutziatu sa pulítica ◊ su pitzinnu fit a gherra chin d-una espressione abbulutziata che ruvàgliu ◊ fit chin sos pilos totu abbulutziatos ◊ su ricu no si abbulizat cun sos pòveros (P.Casu) Etymon srd. Translations French mélanger, bouleverser English to mix, to upset Spanish mezclar, revolver Italian mescolare, sconvòlgere German mischen, durcheinanderwerfen.

ammasturài , vrb: ammesturai, ammesturare, ammisturai, ammostuai, ammosturai, ammustuai, mesturai* Definition betare a mesu o pònnere totu a unu cosas diferentes, morigare impare cosas diferentes: si narat fintzes de gente Synonyms e antonyms acabuciare, ammeschiare, ammesturiciare, apasai, misicare | ctr. chirrare, sceberai Sentences candho sos fiados si ammisturant sunt malos a irbojare ◊ cussus bivint ammesturaus apari ◊ poita ti ammesturas cun genti fraitza?! ◊ cussus si bollint a solus, no ammasturant! ◊ is fotografias dhas apu ammustuadas ◊ su fumu si est ammasturendi cun s'àiri ◊ seu contràriu a nci ammesturai is féminas in custas cosas!◊ ant ammustuau nuxi noa e nuxi bècia Translations French mixtionner English to mix Spanish mezclar Italian misturare, mescolare, frammischiare German mischen, vermischen.

ammeschiàre, ammesciàre , vrb: ammischiare, ammisciare, ammissiare, meschiare* Definition betare totu a unu (fintzes su bestiàmene, madriedu cun bagadiu), pònnere totu impare cosas diferentes, murigare apare Synonyms e antonyms ammasturai, ammescurai, imbesturai, melciàre, minai 1 | ctr. chirrare, distínghere, sceberai Sentences amigos mios, mai ammeschiedas profumu de Musas chin àteros fragos! (P.Giudice Marras)◊ unu chi aiat iscultadu finas a tandho si ammisceit in s'arrejonu ◊ sas cosas malas si ndhe ammísciant in sas cosas vonas ◊ in custas cosas tue no ti bi amméschies! ◊ sezis ammescendhe totu Translations French mélanger English to mix Spanish mezclar Italian mescolare German mischen.

ammesturítzia , nf Synonyms e antonyms ammesturissu, ammesturu, mescra, mescràntzia, mestura, misciaredha Etymon srd. Translations French mélange English mix Spanish mezcolanza Italian mescolanza German Mischung.

ammisturaméntu , nm Definition su ammesturare, su betare totu apare cosas diferentes Synonyms e antonyms ammesturadura | ctr. separadura Sentences cussu sardu paret ammisturamentu de faedhadas diferentes ma lu faedhant própriu gai Etymon srd. Translations French mélange English mix Spanish mezcla Italian mescolanza, miscelazióne German Mischung.

impastài, impastàre , vrb Definition fàere s'impastu, nau mescamente de sa farra chi si ammesturat cun su frammentu e abba e si aprontat po fàere a pane, o de àteras cosas chi si ammesturant a morigadura cun abba (es. arena, cimentu, crachina, terra) Synonyms e antonyms cumassai, inturtare 2. cussos sunis bàrbaros impastados a fele Translations French pétrir, mélanger English to knead, to mix Spanish amasar Italian impastare German kneten, anrühren.

meschiàre , vrb: ammeschiare, mesciare, mescrare, mesculare, mischiare, misciare, miscrare Definition betare totu a unu, pònnere totu impare cosas diferentes, murigare apare, fàere un'ammesturu / èssere a míscia apare = totu a méschiu, betados apare, meschiados de si agatare paris Synonyms e antonyms ammasturai, imbescurai, imbesturai, melciare, minare 1, misicare | ctr. chirrare, distínghere, seberare Sentences si bi mésciat àtera zente cun s'iscuja de los bídere dae afaca ◊ si vos miscrades chin cussas e issas chin vois andhat male! ◊ fiagos e fiaghedhos si mísciant apare e faghent unu fiagu nou 2. ti naro chi prima fimus totu a míscia apare zente e animales! Etymon itl. mischiare Translations French mélanger, mêler English to mix Spanish mezclar Italian mescolare, miscelare German mischen.

morigàu , pps, agt, nm: muricau Definition de morigare; su casu chi, comente si murigat su cagiau, calat a fundhu, in s'istrégiu, e apustis si ndhe piscat a is discos /(nau de pegus fémina) morigada in titas = chi portat is titas prenendisí de lati po angiai, o sa fémina acanta a iscendiai 2. si ponit su morigau in is discus po dhi donai sa forma, fendi su casu Scientific Terminology csu Translations French mélangé English mixed, mix Spanish mezclado Italian mescolato German gemischt, umgerührt.

pilisàe, pilisàre , vrb: pilissai, pilissare, pilisciare, pilixai, pilusare Definition murigare a pilisu, murigare de mala manera, pònnere a tréulu, in avolotu, istare a su crica crica murigandho e betandho apare totu; nau de persona, pònnere pilisu, in pentzamentu, fàere pèrdere sa trancullidade / pilisàresi a unu = pigare a boghes male arrennegaos Synonyms e antonyms chiriolare, istriulare, moricare, trogomingiai, trumbugliai | ctr. assebiai Sentences at preparau sos pilisos pro pilisare su late cracau de fàchere a casu ◊ su mare est totu pilisau dae su bentu ◊ a iscutinare s'olia a mazadorza pilisat sas àrbures a tropu ◊ a s'istribitu sa robba si pilisat e si fachet a unu bubburustu ◊ ite nachi li pilisas a cussu minestrone: est bonu totu su chi bi est! ◊ si pilisat su re assirianu contr'a sos fizos de Gerusalè ◊ su bentu forte at pilisadu sas àrbures e ndhe lis at betadu foza e frutu ◊ sos carabbineris ant pilusadu totue a fine a fine, ponindhe totu a bórtulu 2. fit pilisada dae su nannicadorju de su cabadhu ◊ po su chi mi abarrat de campai no ndi balit sa pena de mi pilisai meda meda! ◊ fia cuntenta fintzas chi no ses ghirau tue a mi pilisare sa conca! ◊ bi at àteras gherras chi pilisant s'esisténtzia Etymon srd. Translations French mélanger, bouleverser, troubler English to mix, to upset Spanish mezclar, remover, revolver Italian mescolare, sconvòlgere, turbare German vermengen, durcheinanderbringen, durcheinanderwerfen, verwirren.