arròca , nf: orroca,
roca* Definition
pedra, minerale, po su prus ammesturu de minerales, de duresa manna, chi format bona parte de sa crosta de sa Terra (su pígiu de fora), po su prus ammontada de terra e a tretos fora: si narat mescamente de cust'úrtima, chi essit a puntas, a bortas fintzes artas meda, a monte (es. is orrocas de Ulíana)
Synonyms e antonyms
marràgiu,
nodu 1,
pedra,
rochili
Sentences
su carrighinu nci fiat abbrincau peri is arrocas ◊ sa terra iat trémiu e is arrocas si fuant isperradas
Scientific Terminology
mnr, slg
Translations
French
roche,
rocher,
roc
English
rock
Spanish
roca
Italian
ròccia
German
Fels.
bantzicàda , nf: bantzigada Definition
su bantzigare
Synonyms e antonyms
chilliata,
móida,
ninniada,
tocadedha,
tzintziricada
Sentences
a ndhe li cheret de bantzigadas pro che la drommire, cussa criadura!…◊ no ndhe cheret si no sa bantzigada!…
Etymon
srd.
Translations
French
bercement
English
rock
Spanish
balanceo
Italian
cullata
German
Wiegen.
bantzicàre , vrb: bantzigare Definition
mòvere su bàntzigu, giare a su brasciolu (o àteru) unu movimentu de andhetorra a sa matessi manera de su bàntzigu
Synonyms e antonyms
achinnae,
annacare,
bannigare,
cantzicare,
chigliare,
lachedhare,
sansiae,
tzannigare,
tzantziare
/
saidare
Idioms
csn:
andhare a su bàntzica bàntzica = andhare a s'istòntona istòntona; b. s'àlbure = saidàrela pro ndhe rúere su frutu
Sentences
sa criadura si cheret bantzigada pro si drommire ◊ si lu bàntzigas pagu pagu si che drommit deretu, su pitzinnu ◊ sa mama vàdiat su pitzinnu bantzichendhe su brossolu
Etymon
srd.
Translations
French
balancer
English
to rock
Spanish
mecer,
acunar
Italian
cullare,
dondolare
German
wiegen,
schaukeln.
caróngiu , nm: corognu,
coróngiu,
coronzu Definition
códulu, crastu, nodu mannu de pedra, orroca (ma fintzes crastu piticu); cúcuru de una sedha, de unu montigu / arrumbulai che caróngiu; Coronzu pertuntu = orroca manna arta, istampada, in su sartu de Neoneli
Synonyms e antonyms
biscacu,
cacódua,
canóngiu,
coda 2,
códua,
cogólidu,
coróculu,
corunele,
craltu,
ladhia,
lecucu,
lódhuru,
múngulu,
nodu 1
Sentences
fuat isciorrochendu caròngius in mari ◊ iat serrau s'ennixedha e dh'iat acotzada cun d-unu coróngiu ◊ at asubau su fagotedhu a unu coróngiu ◊ fiant timendu ca dhis obiat iscudi caròngius a conca ◊ s'àcua de sa mitza ndhi essit de asuta de unu caróngiu
Surnames and Proverbs
smb:
Corongiu, Coronzu
Etymon
ltn.
*coroniu
Translations
French
roc,
pierre
English
rock
Spanish
peñasco,
roca (f)
Italian
masso,
macigno
German
Fels.
chigliàre , vrb: chilliai,
chilliare Definition
mòvere sa chíllia po dormire su pipiu, tzantzigare, fàere unu movimentu de andha e torra
Synonyms e antonyms
achinnae,
annacare,
bannigare,
bantzicare,
lachedhare,
sansiae
Sentences
lu fit chilliendhe su bentu ◊ che l'at finia chilliàndhesi che musca presonera de s'aranzolu ◊ no abbarraiamus ritzos de s'istrachitúdine e dae su chíllia chíllia de su bastimentu
Translations
French
bercer
English
to rock
Spanish
mecer
Italian
cullare
German
wiegen.
codína, códina , nf: corina 1,
cudina Definition
genia de pedra chi essit a orrughedhos, a giarra; logu de terra a pigighedhu fine, de codina asuta; dhue at logu chi narant codina a sa cotzina de una mata, a s'arraighina grussa, e fintzes a s'orrugu curtzu chi abbarrat de unu cambu truncau, a sa linna grussa de su fundhu de sa bide / èssere conca de c. (nau de ccn.)= tostorrudu
Synonyms e antonyms
arroca,
cocoda,
code,
nodu
/
codinatu
/
cocina
/
cdh. cutina
Sentences
su fogu che est iscazandhe finas sas codinas ◊ su tretu uve si curriat su palu fit unu cucuredhu de cutina ◊ che est essidu e si che pasat in punta de una cudina
2.
ca est codina, nudha bi fiorit, s'erva comente naschet si che morit
3.
cussu pischedhu de casu fut tostu che codina ◊ ma tandu ses própiu codina: possíbbili chi no cumprendas?!
4.
bellos sos ranos bolendhe dae sa paza seberendhe e brinchendhe in sa codina! (B.Truddaju)
5.
cun sa corina de su sarmentu si arrustit sa pècia ◊ sa trapa bollit de corina, no pértia de frutu!◊ in su fogili dhue teniat unu fogu de codinas de lione
6.
cust'ómini est conca de codina e prus dhu pistas e prus est pertiassu! (G.C.Mameli)
Surnames and Proverbs
smb:
Codina, Codinas
/
prb:
chie at dinare pastinzat binza in sa codina
Etymon
srd.
Translations
French
roc,
grésière
English
rocky ground,
rock,
sandstone
Spanish
pedregal,
crestón
Italian
suòlo roccióso,
ròccia,
arenària
German
felsiger Boden,
Sandstein.
lachedhàre , vrb Definition
mòvere su lachedhu a tzantzigadura po asseliare o dormire su pipiu crocau
Synonyms e antonyms
achinnae,
annacare,
bannigare,
bantzicare,
chigliare,
sansiae
Sentences
ti canto s'anninnia e sico a lachedhare ◊ sa mama est lachedhandhe su criu
Etymon
srd.
Translations
French
bercer
English
to rock
Spanish
mecer,
acunar
Italian
cullare
German
wiegen.
nódu 1 , nm: nou 2 Definition
pedra manna meda, orroca, fintzes cúcuru de monte de orrocas / min. nodischedhu; concas de nou = nodos, gai comente si ndhe bidet a paris a terra in sos caminos
Synonyms e antonyms
arroca,
caróngiu,
crastu,
marràgiu
Sentences
bi aiat unu nodu sanu timidu dae onzi minadore ◊ si bidiat sa bidha che nodu solitàriu in altu mare ◊ sa citade est posta in terra che unu nodu rutu dae s'altu ◊ connosco cuss'orroca chi nant su "Nou orruèndheche"
Translations
French
roc,
rocher
English
rock
Spanish
roca
Italian
masso
German
Block,
Felsblock.
pispànta, pispànte, pispànti , nf, nm Definition
tres pigionedhos diferentes; in cobertantza, imbriaghera
Synonyms e antonyms
vispante
/
zizí
Sentences
sa pispantedha est giai aguali a sa barbarrúbia, ma no portat su petus arrúbiu ◊ su coru mi abbrincat in petus che pispanta in padenti ◊ est torrau a donai s'esàminu allirgu che una pispanta
2.
mi paris in logu de tremueus: ge ti potas una pispanta!
Scientific Terminology
pzn, anthus spinoletta, a. pratensis, emberiza cirlus nigrostriata
Etymon
srd.
Translations
French
pipit spioncelle
English
water pipit,
rock pipit
Spanish
bisbita alpino
Italian
spioncèllo
German
Bergpieper.
ròca , nf: arroca,
orroca Definition
pedra, minerale, po su prus ammesturu de minerales, de duresa manna, chi format bona parte de sa crosta de sa Terra, pro su prus carragiada de terra e a tretos fora, nua: si narat mescamente de cust'úrtima, chi essit a puntas, a bortas fintzes artas meda
Synonyms e antonyms
marràgiu,
nodu 1,
pedra,
trocu
Idioms
csn:
frimmu, apoderadu che r. = firmu de no dhu mòviri peruna fortza; r. a calàscios = a pizos
Sentences
in sa cava si ndh'at istacadu una lavra de roca ◊ no ti fides, columba, ca s'astore est prammizendhe sa roca inue soles abbitare!
2.
fatei s'apostada: restei firmu che una roca vigiulendhe ◊ ite bellu ammentare cussos annos candho che roca apoderadu fia! (C.Ortu)
Surnames and Proverbs
smb:
Roca, Rocca
Scientific Terminology
mnr, slg
Translations
French
roche,
rocher
English
rock
Spanish
roca
Italian
ròccia,
rupe
German
Fels.
solitària, solitàriu , nf, nm: sulitaju,
sulitàriu Definition
mérula de turre, genia de pigione chi assimbígiat a su turdu, niedhu, faet su niu fintzes in istampos mannos in is muros de is domos a oros de fora de sa bidha, costumat a istare a sa sola
Sentences
solitàriu, fui: sa bidha no est logu de puzones!
Scientific Terminology
pzn, monticola solitarius
Translations
French
merle bleu
English
blue rock thrush
Spanish
roquero solitario
Italian
pàssero solitàrio
German
Blaudrossel.