Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrúndibi, arrundili, arrúndili , nf, nm: arrúndini, arrúndula, arrúnduli, arrúndola, arrúndora, orrúndhine, rúndili Definition genia de pigione connotu meda, no tanti mannu, a coa frochidhada, chi abbitat in logu de bidha: faet su niu asuta de is rundhas de is domos e in Sardigna nidat e che faet beranu e istade / pisci arrúndili = arrúndili de mari, pisci boladori, zenia de pische chi resessit a bolare bassu bassu fora de s'abba Synonyms e antonyms attanduledha, grúndhine, mongixedha, rúnchile, rúndhina* Sentences is arrúndilis si funt acoliadas in su filu ◊ s'arrúndibi a su niu torrat in beranu ◊ is arrúndilis sunt bolendi bàscius ◊ is arrúndilis bolant lébius che pensamentus Scientific Terminology pzn, hirundo rustica Translations French hirondelle English swallow Spanish golondrina Italian róndine German Schwalbe.

incolvàre , vrb Definition ingurtire che crobos, papare a s'airada, a tropu Synonyms e antonyms imbuculare, istruntzonare, tzèrghere Etymon srd. Translations French manger à en crever English to swallow, to eat to bursting point Spanish tragar, engullir, atracarse Italian inghiottire, mangiare a crepapèlle German hinunterschlucken.

ingúllere, ingúlli , vrb Definition fàere calare a s’istògomo su chi si papat o si bufat, fintzes suspire comente faet sa terra (e no solu a suspidura, ma deosi si narat de su terrenu) o àteru materiale chi podet suspire s’abba o àteru deasi; nau in cobertantza, iscumpàrrere, crèdere cun facilidade fàulas puru / pps. ingúrtiu, ingultu Synonyms e antonyms ingollire 1, ingurti / crèdere Sentences su sàmbene de su mortu si che l'at ingultu sa banchina, in s'istrada ◊ mancari giutas búturu de oca, bae chi de cust'ossu no ndhe ingulles! Etymon ctl., spn. engolir Translations French avaler English to swallow Spanish engullir, tragar Italian ingoiare German verschlucken.

rúndhina, rúndhine, rúndhini , nf: rúndhula, rúnnine Definition orrúndhine, genia de pigione connotu meda, no tanti mannu, a coa frochidhada, chi abbitat in logu de bidha: faet su niu de terra asuta de su cordone de is teuladas e in Sardigna nidat e che faet beranu e istade Synonyms e antonyms arrúndibi, grúndhine, mongixedha, rúnchile Sentences de amore allivrinidas sas rúndhines sunt torradas! ◊ sas benénnidas siedas, rúndhinas a domo mia! (P.Mossa) Surnames and Proverbs smb: Rundine, Rundini Scientific Terminology pzn, hirundo rustica Etymon ltn. hirundine(m) Translations French hirondelle English swallow Spanish golondrina Italian róndine German Schwalbe, Rauchschwalbe.