abboluíre , vrb Definition
fàere torrare agoa, iscúdere a murros nau in su sensu de nàrrere cosa a unu coment'e brigandhodhu; castiare su bestiàmene paschendho passandhodhi totu a inghíriu a manera chi no andhet a s’afaiu
Synonyms e antonyms
abbruncai,
ammurrai,
arruncare,
atrempare,
chelcire,
irmurrare,
irruncare,
sbruncai
Translations
French
rabattre
English
to blunt
Spanish
rebatir
Italian
rintuzzare
German
zurückschlagen.
auldàre , vrb: aurdare Definition
atundhare s'atza de un'aina segante a fortza de dh’impreare
Synonyms e antonyms
angudrai,
ingudrai,
irburdare,
irmarrare
Etymon
srd.
Translations
French
émousser
English
to blunt
Spanish
embotar
Italian
ottùndere
German
abstumpfen.
ilbulzàre , vrb: irburzare,
isburzare,
irvurzare 1 Definition
fàere o bogare pendhiligiones de unu trastu, de cosa téssia, in is oros a s’orrobba; pèrdere sa trama; pèrdere su filu de un’aina segante (lepedha, gurtedhu)
Synonyms e antonyms
afilinzonare,
afiriolae,
ifilognare,
illanivuzare,
irburgiulae,
irfiliocare,
irfilusare,
irfronzolare,
isfilitare,
issilare,
istèssere,
istramai,
scilionai,
sfibicitai,
spollaciai
/
ingurrai,
irmarrare
Sentences
cussu traste si est totu irburzendhe ◊ a sa robba li cheret fatu s'órulu ca sinono si che irburzat
Etymon
srd.
Translations
French
effiler,
effranger
English
to unravel,
to blunt,
to fringe
Spanish
desilachar,
desflecar
Italian
sfilacciare,
sfrangiare
German
ausfasern,
ausfransen.
ingudrài , vrb: ingurdae,
ingurdai,
ingurdare,
ingurrai Definition
essire o fàere ingudru, pagu segante, nau de s'atza de un'aina mescamente a fortza de dh'impreare
Synonyms e antonyms
angudrai,
auldare,
intusciai,
irburdare,
irdassai,
irgurdare,
irmarrare,
sgurdai
| ctr.
arrodai 1,
immolare
Sentences
arriscu de m'ingudrai s'arrasoja
Etymon
srd.
Translations
French
émousser
English
to blunt
Spanish
embotar
Italian
ottùndere
German
abstumpfen.
irmarràre , vrb: ismarrare,
ismarriare Definition
guastare s'atza a un'aina fata po segare
Synonyms e antonyms
angudrai,
auldare,
ingudrai,
ilmarratzare,
intusciai,
irburdare,
irdassai,
marrare 1
| ctr.
acuciai,
arrodai 1
Sentences
parimus rustràglios bestidos de ruinzu, irmarriados dae ruos de ferru (G.Maieli)◊ su rustàgliu meu no at ata: l'apo ismarradu
Etymon
srd.
Translations
French
arrondir,
émousser
English
to blunt
Spanish
embotar
Italian
smussare
German
abkanten.
ispitàre , vrb: spiciai Definition
ispuntare, segare is puntas, su pitzu; bogare in croba o fai de pruàcia sa bide; segare unu bículu de su corgiolu a sa castàngia po dha pònnere a còere
Synonyms e antonyms
ispitighedhare,
ispuntai,
pitare,
trapare
Sentences
ca devet sas perdijas ispilire no s'ispitet sas úngias de sa manu! ◊ sa limba, si la zughes longa, ispitadila!
Etymon
srd.
Translations
French
épointer,
couper le bout,
inciser
English
to blunt,
to slit
Spanish
despuntar,
incidir
Italian
spuntare,
incìdere
German
die Spitze abbrechen,
einschneiden.
ispuntài , vrb: ispuntare,
spuntai Definition
segare is puntas, segare o guastare sa punta, tocare su binu nou; bogare cosa posta a punghidura; cumenciare a bogare, a essire sa punta; rfl. nau de is binos, essire aghedos, guastos
Synonyms e antonyms
ispitare,
scomai
/
essire
/
achedare 1
| ctr.
acuciai
Sentences
in binza semus ispuntendhe sa bide ◊ a faedhare male ses avesu: sa limma ti la deves ispuntare! (V.Congias)
3.
in Sardigna no passat dí chi no ispuntit unu frori de una mata
Etymon
srd.
Translations
French
épointer
English
to blunt,
to cut the tip off,
to come up,
to become sour
Spanish
despuntar,
aparecer,
agriarse
Italian
spuntare
German
die Spitze abbrechen.