abbadhàre , vrb Definition
su si fàere a badhu, intostare coment’e callu o corgiolu
Synonyms e antonyms
acorgiare,
acorzolare,
aggadhare,
incallire
Etymon
srd.
Translations
French
devenir calleux
English
to harden
Spanish
encallecerse,
curtir
Italian
incallirsi
German
schwielig werden,
sich verhärten.
atemperài, atemperàre , vrb: temperai* Definition
giare sa tèmpera, atzargiare s’atza de una ferramenta (mescamente segante) po èssere prus forte (tostada) o bogare sa punta a un'aina po iscríere; fintzes mòvere o agghejare unu male
Synonyms e antonyms
aciarxai
/
acadriare,
comentzari,
regulare
2.
fiamas de amores dae unu bentu caldu atemperadas ◊ cust'úmidu mi atèmperat sos dolores!
Translations
French
tremper
English
to harden
Spanish
templar
Italian
temprare
German
härten.
induràe , vrb: indurai 1,
indurare,
indurari Definition
fàere prus tostau, duru (indurari fintzes ponendho orrobba de rinfortzu in is oros)
Synonyms e antonyms
indolari,
indurèssiri,
intostai
/
orire,
orivetai,
orizare,
orulare 1
| ctr.
ammodhiae
2.
su bestiri est cun s'uru indurau a folludu
Etymon
srd.
Translations
French
durcir
English
to harden
Spanish
endurecer
Italian
indurire
German
verhärten.
intostài, intostàre , vrb Definition
fàere tostau, essire tostau, téteru (nau de ccn. fintzes cambiare colore a druchesau)
Synonyms e antonyms
apedrare,
indurae,
indurèssiri
/
abbadherigare,
abbidhiritzai,
ammustèlchere,
ateterigare,
aturronai,
dilmagiare,
inteterighedhare
| ctr.
ammodhiae
Sentences
sa terra s'intostat candho est de meda chentza pròere ◊ pro intostare s'impastu bi cheret annuntu rena e tzimentu ◊ s'inghisci intostau no lassat movi su bratzu iscónciu
2.
su pipiu prangendi s'est acirdinau e si nc'est furriau intostau!
Etymon
srd.
Translations
French
durcir,
raffermir
English
to harden
Spanish
endurecer
Italian
indurire,
rassodare
German
verhärten,
straffen.
temperài , vrb: atemperai,
temperare Definition
giare sa tèmpera, atzargiare s'atza de una ferramenta (mescamente segante) po èssere prus forte (tostada), bogare sa punta a un'aina po iscríere; regulare unu trebballu, unu funtzionamentu o un'aina a manera de fàere essire sa faina comente si bolet, agiustare una cosa cunforma a un'àtera (ma si narat fintzes de terra, de ladamíngiu, candho funt in sa méngius cunditzione); fintzes ammesturare impare cosas diferentes in cantidades adatas; pigare arrennegu po calecuna cosa o chistione
Synonyms e antonyms
atalzare
/
regulai
Idioms
csn:
temperai su molíngiu = maghinare chi andhet bene, chi sa farina essat maghinada a puntu zustu; temperai s'arau = abbèrrere, de prus o prus pagu, s'aradu a manera de fàghere falare s'arbada prus a fundhu o subra subra; temperai sa terra (nadu de s'abba chi proet) = pròere de sassiare sa terra a puntu de si pòdere triballare bene
Sentences
si tèmperant sas bistrales, sos fartzones, sas forramentas de atarzu ◊ si tèmperat su lapis
2.
solu su ruo acultzu a sos trainos creschet in terra temperada a fogu ◊ torret in vida dae ogni nuraghe s'ànima antiga temperada a fogu! ◊ bellu custu ledàmine, est temperadu, fatu!◊ tres dis iat sighiu a proi, sa terra fut istada temperada abberu e is sèminis iant tzeurrau
4.
candu fiaus isposus t'iant postu puxi in origas ca nanca m'iant biu chistionendi cun fradili miu: ge ti ndi fiast temperau!…(G.P.Salaris)
Etymon
ltn.
temperare
Translations
French
tremper
English
to harden
Spanish
templar
Italian
temprare
German
härten.
tostoràre , vrb Definition
inteterare, cancarare de su fritu
Synonyms e antonyms
abbidhiritzai,
acancarronae,
ateterigare,
atortorare,
cancarai,
ingortigai,
inteterighedhare,
tostorichedhare
Sentences
no sediant a cabadhu ca su fritu los tostorabat
Etymon
srd.
Translations
French
engourdir
English
to harden,
to stiffen
Spanish
endurecer,
envarar
Italian
indurire,
irrigidire
German
verhärten.