arrogliài, arrogliàre , vrb: arroliai,
arroliare,
arrollai,
arrollare,
arrolliai,
arrolliare,
arrulliari,
orrolliare,
roliai Definition
istare (o fintzes pònnere) a rólliu, a inghíriu, a rodeu de calecuna cosa, de unu logu o fintzes de una chistione, andhare a inghírios, a giru, andhare o istare a inghíriu, istare perdendho tempus, fintzes bènnere
Synonyms e antonyms
arrodeare,
bagamundai,
garronai,
ingiriolai,
zirandhare,
zirare
Idioms
csn:
èssiri arroliau = istare a arrólliu, a fiotu paris; filu ispinau arrolliau = fatu a incropadas mannas tentas apare a manera de impedire o istrobbare a colare; andai arróllia arróllia, arrolla arrolla = istare zirendhe, bagamundai
Sentences
is pillonis funt arroliendi a cedhas ◊ unu crou est arroliendi circhendi àcua ◊ su bendidori arróliat in is arrugas ◊ ses arroliendi de diora…: no circhis contus! ◊ sas cumpanzas l'arrólliant e li fachent festa (N.Mureddu)◊ su sero sa zente si arrolliaiat in su zannile a friscurare ◊ in s'aera comintzeit a si arrolliare custa truma de nues ◊ at a èssi fadiau totu sa dí arrolliendu cun cussa cosa a codhu!
2.
dhoi arróliat coment'e unu murrúngiu de tronus atesu
3.
nci at una pranta arrogliada e fata, fata e arrogliada a picu e picada, picada a picu e bivit in friscu e non sicat mai ◊ sa pobidha fut sétzia arroliada in sa bia cun is bixinus
Etymon
ctl.
rotllar
Translations
French
entourer
English
to go round,
to wander
Spanish
rodear,
vagar
Italian
girare attórno,
gironzolare
German
umlaufen,
umherschweifen.
bagamundài , vrb: bagamundhare,
bagamunnare,
pagabbundai,
vagabbunnare Definition
istare in giru de unu logu a s'àteru, prus che àteru chentza cabu
Synonyms e antonyms
bandhulare,
bannulerare,
bantzillare,
bergulare,
cilindronare,
corrunconai,
curriolare,
faghinerare,
garronai,
istrusciare,
meriolare,
sbagamundai,
trastamare,
tzincavesare,
zirandhare
Sentences
seu bagamundendi de logu in logu isprumonendimí po ghetai gridas ◊ nci essit cun is amighixedhus e bagamundant in totu sa bidha
Etymon
itl.
Translations
French
vagabonder,
errer
English
to wander (a place)
Spanish
vagabundear,
errar
Italian
vagabondare
German
umherziehen,
vagabundieren.
bandhulàre , vrb: bandulai,
bandullai Definition
istare bandhuleris, in giru chentza contu e chentza cabu; a logos, bandulai est a betare su bandhu, bandhire
Synonyms e antonyms
arrochetai,
arrociare,
arruxulare,
bannulerare,
bantzillare,
cilindronare,
coluvronare,
faghinerare,
garronai,
istrusciare,
meriolare,
tzincavesare
Sentences
ge dh'iast a èssi pótziu fai ariseu, inveci de abarrai bandullendi! ◊ est abarrau bandulendi peri sa bidha ◊ aiat bandhuladu unu pagu innoghe unu pagu cudhae azummai duos annos
Etymon
srd.
Translations
French
vagabonder,
flâner
English
to wander
Spanish
vagar
Italian
girovagare
German
umherziehen,
vagabundieren.
bannuleràre , vrb Definition
essire, andhare a bagamundhare, a giru
Synonyms e antonyms
arrochetai,
arrociare,
arruxulare,
bandhulare,
bergulare,
cilindronare,
coluvronare,
corrunconai,
faghinerare,
garronai,
istrusciare,
trastamare,
tzincavesare
Sentences
est tzucatu a bannulerare peri sos tzilleris
Etymon
srd.
Translations
French
vagabonder,
flâner
English
to wander
Spanish
vagar
Italian
vagabondare
German
umherziehen,
vagabundieren.
giraoltàre , vrb Synonyms e antonyms
bandhulare,
corruntonai,
perdulare,
tzincavesare
Translations
French
vagabonder,
flâner
English
to wander
Spanish
vagar
Italian
girovagare
German
wandern.
girollàe, girollài , vrb Definition
andhare, istare in giru de unu logu a s'àteru
Synonyms e antonyms
bandhulare,
bannulerare,
garronai,
perdulare,
trassigiai
Etymon
srd.
Translations
French
errer
English
to wander
Spanish
errar,
vagar
Italian
vagare
German
wandern.
perdulàre , vrb Definition
andhare che perdulàriu, girandho peri su logu
Synonyms e antonyms
bandhulare,
corruntonai,
girollae,
peldulariare,
trastamare,
tzincavesare
Sentences
fint tres ànimas chi no agataiant pasu e fint custrintas a perdulare dae unu logu a s'àteru ◊ deo pérdulo in mares e in montes
Etymon
srd.
Translations
French
errer
English
to wander
Spanish
vagar
Italian
vagare
German
ziehen,
umherziehen.
zirài , vrb: girai*,
zirare Definition
andhare peri su logu, fàere giros (fintzes po averguare o cricare cosa), castiare a un'àtera parte, furriare de parte una cosa; ammostare, fàere a bíere; afrontare a unu difendhendhosi; fintzes torrare o portare a domo, arrecuire, ghirare
Synonyms e antonyms
furriai,
furrietare,
ghindhare
/
arringai
Idioms
csn:
zira! (narendi a unu chi portat cosa in manu) = ammustra!, fai a biri!; zirare bentu = cambiare filada de su bentu e, in suspu, andhare sas cosas in contràriu; zirare a bidha, a domo = ghirare, contoniai
Sentences
ma est rundhellu, mih, custu: istat die die zirendhe! ◊ apo ziradu totu sas butegas ma no apo àpidu su chi cheria ◊ ziradilu totu, su cunzadu, fintzas a bídere no bi agates carchi àidu! ◊ ndh'at dépidu zirare, de logos, bendhindhe ozu!…◊ ite che sunt zirendhe, in bidha, sas finantzas?◊ ite bi sezis zirendhe intro de s'ortu meu?
2.
zira, a bídere comente l'as fata custa cosa!
3.
zira zira, bastat etotu, mih, cussa cosa! ◊ ti podet bènnere su tempus contràriu: no cherfat Deus chi ti ziret bentu!
4.
arratza de gama chi ndhe at ziratu, Andriedhu, dae teracare! ◊ a bidha bi ziraiat unu comporatore chi las pacaiat bene sas pedhes cràpinas
Translations
French
pérégriner
English
to wander
Spanish
peregrinar,
volver
Italian
peregrinare
German
wandern.