cunséltu , nm, agt: cussentu,
cussertu Definition
su èssere comente si tocat, chistiu, assentau, sanu, bene cuncordau, in paghe, de acórdiu, nau de unu, de una cosa, de unu logu (a bortas fintzes pps. de cussertare); càntigu a tenore
Synonyms e antonyms
assentu,
cuncórdia,
óldine
/
cuncordu,
cunseltadu
| ctr.
iscunsertu,
isórdulu
Idioms
csn:
pònnere su logu in cussertu = remonire, allichidiri su logu; cantare a c., cussertu de tenores = cuncordu, càntigu de sos prus antigos de sa tziviltade sarda; èssere de malu cussertu = de índula mala, reberde, tostorrudu
Sentences
istant in bonu cussertu respetèndhesi parebare ◊ a bi ndh'at de cussertu in cussa domo… totu betada apare la tenent! ◊ no bi ndhe at de cussertu in sa famíllia chi su babbu o sa mama sunt dados a su físsiu ◊ est bénnidu isse, ca nachi poniat sa zente in cussertu ◊ teniat bisonzu de pònnere cussentu in sas ideas suas ca giughiat su coro brincandhe che macu
2.
como l'azes cusserta, sa Sardigna!…
3.
za ses cussertu cun cussa ruta chi as dadu!…◊ chimentu, atitos, càntigos de mortu, iscracàllios de risu matzoninu, mumujones de bentu… s'inferru cunzuntu: totu custu cunsertu mi batiat s'ànimu a pitu ’e dentes! (G.Ruju)◊ ite cussentu bi aiat totindunu in cussa domo!…
Etymon
srd.
Translations
French
ordre,
sain,
fonctionnant
English
tidy,
working,
sound
Spanish
orden,
arreglado,
funcionante,
sano
Italian
órdine,
compósto,
ordinato,
funzionante,
sano
German
Ordnung,
geordnet,
funktionierend,
gesund.
diatòglia, diatòrja , nf Definition
die de fatoriu, dí de fatu, chi si trebballat, die de trebballu
Synonyms e antonyms
gerronada
Sentences
fit bestita chin sos pintzos de arribbu fintzas in diatòglia ◊ aiant fatu festa manna macari in diatòglia ◊ essendhe diatorja, oe in bidha sa zente est paca
Translations
French
jour ouvrable
English
weekday,
working day
Spanish
laborable
Italian
giórno feriale
German
Werktag,
Wochentag.
feriàdu , pps, agt, nm Definition
de feriare; de is dies de festa; die de festa / a ora feriada = a disora, a tardu
Synonyms e antonyms
bagadiu
/
cdh. firiatu
2.
sas dies feriadas cherent rispetadas ◊ no passat die chi no torras a ora feriada! ◊ sas ànimas bonas zirant a donzi ora, sas malas a oras feriadas ◊ ant tocadu sa gianna a ora feriada, a mesanote
Translations
French
férié
English
sunday (not working day)
Spanish
festivo
Italian
festivo
German
Feiertags…
incubonadúra , nf: incuponadura Definition
su pònnere su mustu in cupone, in cubedina, su tempus chi si dhue lassat e su budhimentu chi faet
Synonyms e antonyms
incubadura,
incubonada
| ctr.
iscubonadura,
scupadura
Sentences
ocannu li dao pagu incubonadura a su mústiu ◊ cun paga incubonadura, su binu essit prus craru ◊ bi ndh'at chi li daent fintzas duas chidas de incubonadura, a su mústiu
Etymon
srd.
Translations
French
cuvage
English
working fermentation
Spanish
vinificación
Italian
fermentazióne delle uve
German
Gärung des Mostes.
trabballaméntu , nm Definition
su trabballu o manígiu chi si faet a is cosas po chi siant fatas a su puntu giustu
Etymon
srd.
Translations
French
travail
English
processing,
working
Spanish
elaboración,
producción,
manufactura
Italian
lavorazióne
German
Bearbeitung.