intofàre , vrb Definition
calàre a fundhu, coment'e faendho fossu
Synonyms e antonyms
aciufae,
afundae,
afungai 1,
ifungutare
2.
sunt istigas intofadas in su ludu
Etymon
srd.
Translations
French
s'enfoncer
English
to sink
Spanish
precipitar
Italian
sprofondare
German
versenken.
rúchere , vrb: arrúere,
irrúghere,
orrue 1,
rúere,
rúghere,
urrúere Definition
calare, o fintzes betare, a terra a cropu, in cobertantza fintzes andhare male de cunditziones; su istare in dossu de unu bestimentu, bestiu, po comente paret abbaidau de artu in bàsciu e istat a chie dhu portat / pps. rutu
Synonyms e antonyms
atzapulai,
botare,
cairi,
corriare,
falare,
iscaltinare,
iscasidhare,
isdobbiare,
istrampare
/
betae
/
dèchere,
iltare
| ctr.
arritzare,
pesai
Idioms
csn:
rúere a costa lada, a costa longa = ponindhe totu su dossu in terra; rúere a palas pessegus = addaisegus, a palas issegus; rúere dae su letu a unu (nadu de ccn. pro su prus a dimandha retórica)= èssere de domo, parente costrintu de bi àere óbbrigu a li dare cosa, a l'azuare; rúere in eréssia (nadu de siendhas)= tocare o bènnere dae sos mannos; rúere a malàidu = collire maladia
Sentences
a sas domos che lis ruchet s'ingrostu ◊ sos muros fatos male ndhe ruent ◊ ch'est rutu dae cadhu ◊ in cussa falada at fuzidu e rutu est! ◊ e ite si rues e iscudes a calchi logu, sentza de ochiales?!…◊ a rúere za est fàtzile: su bellu est a si ndhe pesare!
2.
no paret beru chi sonos fatales de débbiles trumbitas ndhe apant rutu muràglias colossales (S.Casu)◊ Antoni iscudet un'ispalada a su cumpanzu azommai lu rughet
3.
sa túnica in su chitu li rughiat che pintada (F.Cambosu)◊ su gapote ti rughet in palas che pintatu
4.
no mi ch'est mancu rutu dae su letu, no, pro li fàghere cussu piaghere! ◊ dae s'atrivimentu e dae sa bragheria che so rutu in sa disaura prus manna
Surnames and Proverbs
prb:
chie no est rutu podet rúere
Etymon
ltn.
ruere
Translations
French
tomber,
s'écrouler
English
to fall
Spanish
caer,
precipitar
Italian
cadére,
precipitare,
crollare
German
fallen,
stürzen,
einfallen.
scabiossài , vrb: scaviossai Definition
betare in d-unu scabiossu, iscrébigu, o àteru, de logu artu
Synonyms e antonyms
imbolare,
ispantumare,
isperrumai,
issussiare
Sentences
nc'eus a scabiossai sèmpiri de prus a fundu ◊ nci dh'at scabiossau conca a bàsciu de susu de una roca ◊ lessintiminci cabai de su trenu, chi no mi nci scabiossu!
Translations
French
précipiter
English
to precipitate
Spanish
precipitar,
despeñar,
arrojar
Italian
precipitare
German
hinabstürzen.
trabentàre , vrb: atrabentare,
traventare,
treventare Definition
betare o cuare o fintzes pigare e pònnere in d-unu trabentu, in d-una péntuma o gruta, in logu chi no dhu potzant o est difícile mannu a dh'agatare; fintzes solu andhare, tzucare a calecunu logu / trabentare fogu = traghedhare fogu, isparare
Synonyms e antonyms
irborrocare,
irrainare,
ispantumare,
isperrumai,
issussiare,
trapantare
/
abbuare,
acuae,
apatai,
aprecolare,
cuerrai,
impertusare,
intuvedhare,
intuzare,
istugiai,
tudai
/
furai
Sentences
si ch'est trabentadu in sas badhes ue teniat su bestiàmine ◊ mi mancat su poledhu: cale lampu nche l'at trabentau?! ◊ pro isse fit giómpida s’ora de si traventare e lassare sa bidha ◊ sas fórtighes a ue che las azis traventadas, chi no las agato?! ◊ a su secuestradu si l'ant traventadu aterue ◊ menzus mortu o traventadu, pro li atacare cussos!
2.
si fit colau marzane si nche aiat trabentau peri sa gama! ◊ su riu che traventaiat totu candho si leaiat sas campuras
3.
pone in motu sa màchina ca traventamus a Orune!
4.
sos carabbineris li ant trabentau focu e li ant chimentau su bratzu
Etymon
srd.
Translations
French
jeter dans un rocher
English
to throw down
Spanish
despeñar,
precipitar
Italian
dirupare
German
abstürzen.