marrósu , agt Definition
chi portat dentímine bellu, dentes bellas, bonas / gatu m. = batu areste; tilipirche m. = genia de pibitziri mannu chi portat is cambas longas a serracu
Sentences
beni, mucitu marrosu, e papadindhedhu!
Surnames and Proverbs
smb:
Marrosu
Etymon
srd.
Translations
French
qui a une belle denture
English
the one who has good teeth
Spanish
que tiene una buena dentadura
Italian
che ha dentatura buòna
German
ein gesundes schönes Gebiß besitzend.
meraculàrgiu , nm, agt Definition
chi o chie istat a lamentu po dónnia cosighedha, si assicat o ispantat po totu, biet luego totu perígulu o dannu; chi paret sèmpere ibertandho miràculos, po sa manera chi tenet de fàere
Etymon
srd.
Translations
French
alarmiste
English
alarmist
Spanish
alarmista,
que espera milagros
Italian
allarmista,
miracolista
German
Schwarzseher,
schwarzseherisch.
murenósu , agt, nm Definition
chi o chie sufrit de murenas, chi portat murenas
Etymon
srd.
Translations
French
hémorroïdaire
English
hemorrhoidal
Spanish
que padece hemorroides
Italian
emorroidàrio
German
hämorrhoidal.
patidòre, patidòri , agt Definition
chi est sufrindho
Synonyms e antonyms
pascionadu,
tribbuladu
| ctr.
gosadore
Sentences
siedas consoladore de sa zente patidora!
Translations
French
souffrant,
affligé
English
suffering
Spanish
que sufre
Italian
sofferènte,
afflitto
German
leidend.
pècia 2 , nf: petza 3 Definition
crantu, orrugu de css. cosa, piticu o mannu, fintzes truncu o pedra a cicire (custa fintzes manna, segada giusta a parallelepípedu); mescamente, bículu de orrobba po imbodhigare su pei in s'iscarpa / una p. de casu, de regotu = pischedhu, arrogu; petz'e làmbriga!… = debberone làgrima!
Sentences
fit una petza manna de pedra ruja ◊ unu fit restadu sétzidu subra sa petza de pedra sonendhe sa chiterra ◊ dae subra sa petza de su giannile imbíami unu cantu pro cumbidu! (A.M.Pinna)◊ fit sétzidu in sa petza addainanti de sa domo ◊ petza de s'élighe mannu setziat tiu Portolu
2.
unu tempus a pes si poniant sas petzas: como sas mizas
Etymon
itl.
pezza
Translations
French
bout de tissu
English
cloth
Spanish
paño que se pone alrededor del pie
Italian
pezzuòla
German
Läppchen.
poíta , avb, cng, nm: poiti,
prite,
proite,
pruite,
pueta,
puita,
puite Definition
po ita = foedhu chi s'impreat mescamente in is dimandhas, ma fintzes in is arrespostas cun idea de iscopu, de càusa o intzimia: si est cng. inditat solu càusa, intzimia, motivu; coment'e númene, dónnia cosa o motivu chi si podet cunsiderare càusa o iscopu
Synonyms e antonyms
ellea
/
ca
Idioms
csn:
iscipiaus poita seus benius! = comintzu o istérrida de chistione chi si faghet candho si andhat a chircare a ccn., prus che àteru pro cosas de importu; si no fut poita… = ite mi tantat chi…, gei mi parit ca…
Sentences
poita no benis cun mimi? ◊ proite mi cherias, chi mi as cramadu? ◊ poita si est firmau inguni, fustei? ◊ proite no bufas?
2.
fato goi proite mi andhat bene ◊ fostei si depit cuntziderai fortunada pueta dhi est andada bèni
3.
in s'andhare dudosu de custa vida cantos "proites" chena una risposta! (A.Porcheddu)◊ su proite faghet gai no bi lu dimandho ◊ no dhu scit mancu issu su poita ◊ pro l'ischire apo mastuladu puites mannos ◊ tropus poitas barrinant sa menti mia ◊ candho si fit acrarau a s'ispuntone aiat cumpresu su proite sos canes fint apedhandhe
4.
si no fut poita, si nd'iat a èssiri pesau
Etymon
srd.
Translations
French
pourquoi,
parce que
English
why,
because
Spanish
por qué,
porque
Italian
perchè
German
warum,
wieso,
weil,
da,
damit,
als daß,
Warum,
Grund.
primedótu , avb Definition
innanti de totu, prima cosa, prus importante
Etymon
srd.
Translations
French
avant tout
English
first of all
Spanish
antes que nada
Italian
anzitutto
German
zunächst.
sestadòre , nm Definition
chie, o fintzes aparíciu, chi cumènciat unu trebballu, un'òpera, dha sestat faendhodhi própriu is primas cosas
Synonyms e antonyms
| ctr.
afinadore
Translations
French
ébaucheur
English
sketcher
Spanish
quien,
que empieza un trabajo
Italian
abbozzatóre
German
Skizzierer.
sicomènte , cng: sigomente,
sigomenti,
sigomentras,
sigumenti,
sigomentu,
sucomente Definition
foedhu po inditare sèmpere unu motivu, a bisura de càusa / sicomente no… = tanti gei no!…
Synonyms e antonyms
addaghi,
incantughí
Sentences
sicomente a mie non mi at mai coglionatu nessune, est mentzus chi prima dimanne ◊ sigomenti custas píndulas si pigant a brenti prena, depit prima papai (A.Garau)◊ sigomenti no boliat chi dh'éssinti nau ca fut susuncu, at cumbidau totu su bixinau (B.Lobina)◊ sigomente est fintzas dae meda chi sa zente at lassadu sa cunditzione de s'animale, amus bisonzu de lezes e de istitutziones ◊ sucomente su pópulu si est pentitu de sa malesa, su Sennore l’at rispramiatu ◊ sigomentu cussa cosa li bisonzat no mi l'at dada
2.
sicomente non che liu tirat su sutzu, cussa ambisuga!…
Etymon
ltn.
sic qua mente
Translations
French
puisque
English
since
Spanish
como,
puesto que
Italian
siccóme,
giacchè,
poichè
German
da,
weil,
denn.
sortéri 1 , nm Definition
donniuna de is personas o cosas chi si depent fàere a billetes, a chie (o su chi) essit, a chie tocat
Translations
French
personnes ou choses à tirer au sort
English
drawing for (lots)
Spanish
lo que va a ser sorteado
Italian
sorteggiando
German
durch Los bestimmen.
stàngiu , nm: istagnu* Definition
elementu chímicu de símbulu Sn, númeru atómicu 50 e pesu atómicu 118,7: genia de metallu de colore craru, biancale, modhe, chi iscàgiat a temperadura bàscia, bonu mescamente po dh'ammesturare cun àteru metallu (es. cun s'arràmene faet su brunzu) o po istangiare àteros metallos ca dhos badrat de si ossidare; in s'arte de sa terràglia, genia de terra bianca de Làconi chi si frigat a s'istrégiu de terra po dh'istangiare
Scientific Terminology
mtl
Translations
French
étain,
engobe
English
tin,
engobe
Spanish
estaño,
esmalte arcilloso con que se reviste la cerámica
Italian
stagno,
ingòbbio
German
Zinn,
Angußfarbe.
tadaítu , nm Definition
sa paga chi si giaet a sa tadàgia
Synonyms e antonyms
tatajiu,
tatalleu
Etymon
srd.
Translations
French
mois de nourrice
English
wetnurse wages
Spanish
sueldo que se da a la nodriza
Italian
baliàtico
German
Ammenlohn.
tantecàntu , cng Definition
si bit ca… est ladinu chi… : nau coment'e una cosa chi si lassat andhare, chi si cuncedet
Synonyms e antonyms
aposici,
cantecante,
tantetantu,
tanti
Sentences
tantecantu su mòrrere est natura: curret che abba in su pendhente sou ◊ no bi andhes, como, tantecantu no serbit a nudha ◊ tantecantu est gai, fintzas si daet a bídere chi nono
Translations
French
cela va de soi
English
it is plan
Spanish
está claro que
Italian
è evidènte che…
German
es versteht sich,
daß
tatalléu , nm Definition
sa paga chi si giaet a sa dida
Synonyms e antonyms
tadaitu,
tatajiu
Translations
French
mois de nourrice
English
wet-nurse's wages
Spanish
sueldo que se da a las nodrizas
Italian
baliàtico
German
Ammenlohn.
tènta , nf Definition
tanti de terrenu, de largària parívile, chi si pigat trebballandho (es. marrandho o arandho, arregollendho olia, messandho e àteru): a logos, fintzes possessu, orrugu de terrenu a bisura longa (corria de terra)
Synonyms e antonyms
ràglia,
teneca,
tula
Idioms
csn:
leare sa t. = comintzare unu tretu largu cantu podet bastare pro unu o cantos sunt triballendhe a fiancu de pare; truncare sa t. = andhàreche a sa tenta de s'àteru a costazu; segadore de t. = messadore a manu de intro, a s'ala de su laore chentza messadu, su chi sestat sa tenta; fàghere una cosa a t. = totu pínniga, a pínnigu, chentza ndhe lassare nudha; bogai sa t. = fàghereche totu su tretu comintzadu; andai a tenta dereta = deretos, chentza fàghere a biraorba, ne a s'andhetorra; pigai, messai totu a una t. = leandho totu sa largúria de su trebballu; t. de orbaci = pannu, telu de o. comente essit de su telàrgiu a bisura de tenta
Sentences
no les sa tenta tropu larga, tzapendhe, ca petzi càtigas su chi faghes! ◊ apenas cumentzàt a orbesci seminàt sa tenta e atacàt a marrai ◊ is ispigadrixis depiant bodhiri s'ispiga e passai s'àcua a is messadoris in sa tenta ◊ si funt in medas sa tenta dha pigant prus larga
2.
nci seu artziau a monti a tenta dereta ◊ cussa narat una fàula infatu de s'àtera, nosu faeus biri ca dha creeus e issa sighit a tenta dereta ◊ s'abe si leat s'idatone a tenta chirchendhe sas àrbures
Etymon
srd.
Translations
French
bande de terrain qu’on peut travailler
English
rope walk
Spanish
porción de terreno que se trabaja
Italian
andana
German
Schwaden.
tragadòre, tragadòri , agt, nm: tragaroi Definition
chi o chie tragat, serbit a tragare, a portare a tragu / nastru tragadori = genia de fasca larga, forte, móvia a motore, po carrare cosa, carrigare
Synonyms e antonyms
tranguadori,
trazadore
Sentences
in sa navi ant postu su nastru tragadori po nci artziai is balígias ◊ s'undha tragadora cheret timida
Surnames and Proverbs
prb:
arriu mudu, tragadori
Etymon
srd.
Translations
French
transporteur
English
dragger,
carrier
Spanish
que arrastra
Italian
trascinatóre,
trasportatóre
German
Schlepper,
Transporteur.
tricadòre , agt Definition
nau de ccn., chi acostumat a trigare, a istentare
Etymon
srd.
Translations
French
retardataire
English
latecomer
Spanish
que suele estar atrasado
Italian
ritardatàrio
German
Nachzügler.
urósu , agt: aurosu* Definition
chi tenet bonas uras, chi portat fortuna
Synonyms e antonyms
afoltunadu,
assortadu,
auradu
Sentences
rusignolos e canàrios intonant s'urosu cantu
Translations
French
qui a de la chance,
qui porte bonheur
English
good wish,
lucky
Spanish
que tienetrae buena suerte
Italian
augurale,
fortunóso
German
Glückwunsch.
zunchèta , nf: giuncheta* Definition
cagiau chi si ponet in istrégiu de giuncu (frúscia, frussella), ma fintzes giodhu
Synonyms e antonyms
giodhu,
mezoradu
Sentences
tziu Berte aiat imbudhidau una preda de ribu pro fàchere sa zuncheta ◊ custu pastore lis partit fintzas sos malunes de sa zuncheta, a sos bichinos
Translations
French
jonchée
English
junket
Spanish
lácteo que queda en una encella
Italian
giuncata
German
Quark.