Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bortaedíe, bortaidíe , nm, nf: vortaedie Definition sa parte de sa die apustis de su mesudie, fintzes a iscurigare Synonyms e antonyms merí | ctr. mangianu Sentences cúcuros, matas, àrvores, nuraches, candho sa bortaedie perdet aeras ant fromma de papàntules (L.Loi)◊ a manzanu no faghet, ma custu bortaedie emmo Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian pomerìggio German Nachmittag.

derisèro , avb: erisero* Definition irisero a merie, a parte de sero Sentences derisero una tzonca dae sa muderina si ch'est bolada sola… Translations French hier après-midi English yesterday afternoon Spanish ayer por la tarde Italian ièri pomeríggio German gestern nachmittag.

meigàma , nm Definition is oras luego apustis de su mesudie; sa basca forte de su mesudie, de passau mesudie, in s'istade, e su istare in s'umbra o pausandho a oras de basca Synonyms e antonyms bortaedie Sentences a meigama andaus a logu ◊ a s'ora 'e meigama, a bólidu arribbant is fadas de logu in circa de s'umbra, fuendi sa cama! (M.Maxia) 2. lah ca dèu fatzu meigama, seu totu stracosciau! ◊ fatu meigama, faci ora de is tres, nci essit a pratza Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian meríggio German Mittagszeit.

merí , nm: meria, merie, meriu, mirí Definition sa parte de sa die de mesudie in pitzu, a dedie / a merie (nadu de bandha, bia a ue si abbàidat) = a Sud, a cara a sole a mesudie Synonyms e antonyms bortaedie, deice | ctr. mengianu Sentences in dommo de tiatia mi secio afita sua su merie intreu ◊ totu su merí est aturada citia ◊ ses de rocas e chercos circundhadu suta s'incantu de custu merie ◊ òlgiu a m'interrai auba dhui est su soli de mangianedhu fíncias a merici ◊ - Acureus, ita naras? - Eh, ci nd'at de merí!… 2. Castedhu est a merie de sa Sardigna Scientific Terminology sdi Etymon ltn. meridies Translations French après-midi English afternoon Spanish tarde Italian pomerìggio German Nachmittag.

redadíu , agt, avb: regadiu, regradiu Definition chi benit a tardu, chi abbarrat agoa, a úrtimos, nau po tempos longos assumancu de meses; fintzes chi su tempus ch'est passau, a tempus passau Synonyms e antonyms coàinu, coaxu, coinàlgiu, sagotzianu, tricadibu* / taldiu | ctr. cabidraxu, premediu Sentences s'iscaluza est ua regadia ◊ custa figu est calidade regadia 2. che daet a regadiu a fàghere cussa cosa ◊ noche benit regadiu a fàghere cussu ◊ como est regradiu pro donzi cosa Translations French tardif, tard English late, tardy Spanish tardío, tarde Italian tardivo, tardi German spät, Spät.

sèra , nf, nm: sero Definition sa segundha parte de sa die, de mesudie in pitzu, ma mescamente de s'iscurigada a mesunote: parte de sero, bortaedie, merie, mericedhu, e deosi fintzes saludu Bonassera! / a/c. a logos narant su sera, nm. fintzes cun desinéntzia in -a Synonyms e antonyms bortaedie, mericedhu, serina | ctr. mengianu Idioms csn: a serighedhu = candho est intrendhesiche su sole; a primu sero = su sero note, ma ancora chito; sero sero = totu su sero, totu su tempus de su sero; custu sero = istasero; fàchere sero = passare ora (a parte de sero) Sentences fata sa zorronada, recuo a tarda sera ◊ donzi sero apustis chenadu si ch'essit a ziru ◊ e cantos seros colados contendhe contos!…◊ l'imbucas a bufare dae manzanu: a candho a sero pares un'istratzu! ◊ su sero ghiraiat istracu dae campu ◊ custu sera proet ◊ su sera ant fatu festa ◊ Pedru si trateniat chin issos su sera ◊ sunt sas bàtoro: bi ndh'at, de sero, ancora! Scientific Terminology sdi Etymon ltn. sero Translations French soir, soirée English evening Spanish tarde, noche Italian séra, serata German Abend.

tàldu , avb, agt: tardu, traddu, tradu, traldu Definition ora, tempus apustis de s'ora sua, de su tempus suo, de s'ora giusta: nau de s'ora de sa die, chi ch'est antibitzada (prus acanta a mesudie, prus acanta a mesunote)/ a/c. coment'e avb. cun èssere/èssi, pàrrere/parri si narat sèmpere chentza prep., ma cun àteros vrb. pigat sèmpere sa prep. a Synonyms e antonyms trigadinu | ctr. chici, cisso Idioms csn: dae tardos in tardos = carchi borta, a bortas lascas; a lestru o a tardu = luego o apustis de tantu, una die o s'àtera; t. mannu = tardu meda, tropu t. Sentences su sero de sa festa si mànicat e si vivet fintzas a tardu mannu ◊ pariat prus tardu de s'ora chi fit (G.Piga)◊ nachi ch'est tardu ◊ s'arrellógiu est firmu, ma est sempri tardu ◊ toca, Fielica, ca nci passaus a domu, ca est giai tradu! 2. a tardu o a chito nachi las poniant a postu sas cosas (S.Patatu)◊ oe noche daet a tardu a ghirare ◊ nachi a torrare prus a tardu, ca como no est ora! ◊ manzanu mancari ti ch'essas a tardu, a campu ◊ fuit semper peleanne, istudianne, discutinne die e note finas a tardu (A.Cossu)◊ fit recuidu a tardu ◊ vae currendhe e no istes a tardu! ◊ sos seros a tardu si apompiaiat dae su barconitedhu totu sas domos de sa bidha (A.Pau)◊ in custu logu atesu est fendu a tradu ◊ prus a tardu, andendu a iscola, fut passau a domu de Domianu (B.Lobina)◊ candho iscúricat tardu chitzo arveschet 3. s'incràs, a lestru o a tardu, iat a èssi arribbau 4. s'ora si ch'est fata tarda ◊ che fit sero tardu Etymon ltn. tardu(m) Translations French tard English late Spanish tarde Italian tardi German spät.

tricadíbu , agt, avb: trigadinu, trigadiu, trigariu Definition chi benit o lompet a tardu, chi istat a coa, a úrtimu; tempus prus ainnanti Synonyms e antonyms coàinu, redadiu, sagotzianu, trigadiora / taldiu | ctr. cabidraxu, premediu Sentences ocannu est un'annada trigadina 2. si est fatu trigadinu ◊ benit prus trigariu ◊ dh'apu iscípiu tropu trigadiu Etymon srd. Translations French tardif, tardivement, tard English late, tardily Spanish tardío, tarde Italian tardivo, tardivaménte, tardi German verspätet, spät.