achintàre , vrb: chintare Definition
pigare a unu cun is bratzos betaos a su chintzu, acapiare a su chintzu, inghiriare coment’e carragiandho; acapiare bestimentu in chintzu
Synonyms e antonyms
achintorzare,
achintzulare,
chígnere,
inchintare
Sentences
su sole in fogu achintat sas marinas a s'interighinada, atesu atesu ◊ limbas rujas achintant sas aeras e su sole est unu chísciu de fogu
Etymon
srd.
Translations
French
ceindre,
enrouler
English
to fasten round,
to wrap (up)
Spanish
ceñir,
envolver
Italian
cìngere,
avvòlgere
German
umfassen,
umgürten.
imbodhiài , vrb: imbodhiare,
imbodhicai,
imbodhicare,
imbodhicari,
imbodhidai,
imbodhigai,
imbodhigare,
imbolicare,
imboligare,
imbudhiai,
imbulicare,
immodhigare,
impodhiai Definition
fàere imbodhigos, pònnere sa cosa in paperi o àteru a manera de istare ammontada, badrada de su fritu o àteru, pònnere cosa, prus che àteru orrobba, paperi, lióngiu a inghíriu de àtera; cuncordare trampas, fàere calecuna cosa a dannu de s’àteru faendhodhi a crèdere una cosa candho est un’àtera
Synonyms e antonyms
dimanare
/
imbogiare,
trabojare,
trobillai,
trobodhicai
/
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
colovrinare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
trampai
| ctr.
ilboligare
Idioms
csn:
imboligare in… (carchi cosa) = imbudhiai cosa in mesu de àtera, cun àtera; imboligare a… (carchi cosa) = a ingíriu de àtera cosa, ma fintzas cun àtera cosa; imbodhicaisí in amori = cojare cun ccn. chi fossis no cumbenit
Sentences
su bicarbonau impodhiadhu a paperi! ◊ custu est paperi impodhiau cun paperi! ◊ est chin sa pedhe imbolicada a s'ossu, debbiledhu ◊ sa fiuda fit imbodhigada in su mantu niedhu ◊ su grassu imbódhiat sa frissura e sos nerules de custa berbeche ◊ filo e imbódhigo lana
2.
a s'imboligosu no impares a imboligare! ◊ su maistu tontu imbódhiat a craru e ponit in malítzia dogna clienti ◊ bengu a ti acumpangiai, a bortas chi no t'imbodhighint, a tui!
Etymon
ltn.
*involicare
Translations
French
enrouler,
rouler,
envelopper
English
to wrap (up)
Spanish
envolver,
enrollar
Italian
avvòlgere,
invòlgere
German
einwickeln.
inchínghere , vrb Definition
coment'e pigare a chintzu cun is bratzos, pònnere a inghíriu / pps. inchintu
Synonyms e antonyms
achintorzare,
aggrapiare,
atrotzigonare,
chígnere
Sentences
so inchintu de cadenas ◊ cust'àrbure no l'inchinghent duos ómines
Etymon
ltn.
incingere
Translations
French
entourer,
ceindre,
embrasser
English
to embrace
Spanish
rodear,
ceñir
Italian
cìngere,
avvòlgere,
avvinghiare
German
umfassen,
umarmen.
trogài , vrb: atrogai,
trogare Definition
acapiare, mescamente imbodhigare una cosa a tantas bortas a inghíriu de un'àtera, fintzes in dossu, a un'arremu o àteru; in cobertantza, nàrrere o cuncordare trogas, imbodhigos, trampas / su pannixedhu o muncadori de trogai = mucadore de conca de acapiare in gatzile, a parte de apalas
Synonyms e antonyms
prèndhere,
imboligare,
imbusciae
/
pinnicai
/
acordiolai,
atrotixai,
folfigiare,
fortzicare,
imbogiare,
trobillai
/
ingannai,
trampai
| ctr.
irboligare,
isòlbere,
strogai
Sentences
dhis pariat chi fiat bèni trogau in d-una madassa mali cumbinada ◊ a su mortu dhi trogant is manus cun s'arrosàriu ◊ ndi est arrutu de cuadhu e, comenti portàt sa funi trogada, su cuadhu dh'at pigau a tragu ◊ tot'is duus si dh'iant trogada a su didu ◊ custu fiuverru est totu trogau
2.
a su mortu dh'iant trogau in d-unu lantzoru ◊ su chi aciapat ingollit po si trogai is peis ◊ seus trogandusí sa conca primu de si dha segai! ◊ po su frius mi apu trogau cuss'arrogu de arrobba in su ciugu ◊ su mengianu ndi carastis coitendi de su letu, no abarrastis trogamí troga!
3.
lah, chi po macu siast, chi mi trogu is gunnedhas gei dha bis sa festa!…◊ pigat una funi bèni trogada e iscudit in tot'is furrungonis
4.
chini est chi dh'at trogada sa morti de cussus? ◊ dhi parit bellu chi a una pòbera tiàula mi dhi troghit una fàula po si papai is caboniscus? (L.Matta)
Etymon
ltn.
*torc(u)lare
Translations
French
enrouler,
rouler,
envelopper,
entortiller
English
to wrap (up)
Spanish
envolver
Italian
avvòlgere,
attorcigliare
German
aufwickeln.