Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

adhàeche , avb Definition adhae + che: atesu Synonyms e antonyms adhae / miche!, millichelu! Sentences bido istrampos e montes adhàeche 2. in sa làcana, adhàeche élighes e chessas! Etymon srd. Translations French loin English far away Spanish lejos Italian lontano German weit.

adhéi, adhéni , avb, prep Definition atesu, a s'àtera bandha de… Synonyms e antonyms adhae, atesu Sentences sa domu de Luisicu est s'úrtima de sa bia e de sa bidha: prus adhei is ortus e is argiolas ◊ sa die fiat andhandhosiche e adhei si bidiat su igumarras e faiat fritu ◊ tia Nannedha faiat un'ortu adheni e andhaiat a dhu trabballare gasi dónnia die 2. iat lassau su logu suu e fut andau peri is partis de un'atra bidha, adheni de su frúmini ◊ no est meda adhei de innòi ◊ dèu no podia andai ne prus adhei e ne insegus Translations French loin English far away Spanish lejos Italian lontano German weit.

aillàdru, aillàgru, aillàrgu, aillàrigu , avb: allalgu, allàrghiu, allargu, illagru Definition a in largu, in logu o tretu atesu Synonyms e antonyms aistesu, allarghitu, atesu / cdh. allongaredhu | ctr. acanta, acurtzu, afúndhiu Sentences no fiat aillargu meda ◊ no as a bolli chi fillu tuu si ndi andit a terra frima aillàrigu de nosu?! ◊ fut aillargu de su meri ◊ allargu dae me, musas metzanas! ◊ tèneti allàrghiu de sas atziones malas! Etymon srd. Translations French loin English long away Spanish lejos Italian lontano German weit.

allutzàre , vrb Definition castiare cun atentzione atesu Synonyms e antonyms abbadiai, allutae, annotare, apompiai, cadebai, castiai, isperare 1, labai, mirai Sentences totinduna si parat múdrigu allutzendhe su bultu de sa santa che unu pedidore Etymon itl. alluciare Translations French ouvrir grand les yeux English to keep one's eye peeled, to look far away Spanish aguzar la vista Italian guardare lontano, aguzzare la vista German fern schauen, den Blick schärfen.

atésu , avb, agt: stésiu, tesu 1 Definition a tretu mannu de unu logu (ma si narat fintzes de tempus, de parentella): no càmbiat mancu candho est manigiau cun sa funtzione de agt: su logu atesu, is logos atesu, una bidha atesu, is bidhas atesu Synonyms e antonyms ailladru, aistesu, allontanu, tesanu / istesiadu, istrizidu | ctr. acanta, acurtzu Idioms csn: atesu de pari = atesu s'unu de s'àteru; atesu atesu, atesu mannu = atesu meda, atesu prus de luna e de istedhu Sentences su pisitu fait curri su lómburu po nci dhu ispúndiri sempri prus atesu ◊ est atesu che s'isméntigu ◊ semus in frearzu e s'istiu ch'est atesu! ◊ cussos nos sunt parentes, ma de atesu ◊ s’intendint is cérrius atesu mannu ◊ est ca ch'est atesu, sinono bi fia andhadu 2. so partidu detzisu de mi che istare in logu atesu ◊ teniat su praxeri de si ndi andai perilí e perilà, in logus atesu Etymon ltn. attensus Translations French loin English far Spanish lejos, lejano Italian lontano, discòsto German entfernt.

ciarizàre , vrb: crarizare Definition castiare de unu tretu artu, de ue si podet bíere craru su logu totu a inghíriu o ccn. cosa chi si est cricandho / crarizaresila = abarrai castiendi bèni Synonyms e antonyms aciarizare, disocrare, isperare 1, palmizare Sentences dae inoghe za faghet, mih, a crarizare, artu comente est! ◊ so crarizendhe a bídere si poto sebertare su bestiàmine meu in cussas costas Etymon srd. Translations French scruter loin English to scan far-off Spanish escrudriñar Italian scrutare lontano German in der Ferne beobachten.

indhèdha , avb: innedha Definition logu atesu (pagu o meda) de chie est foedhandho e de chie est iscurtandho, impreau po su istare, abarrare, èssere / pristinnedha! = prestu a un'ala! (peràula pro chitzire su cane) Synonyms e antonyms abedha, adhadhai, adhae, annedha, atesu, cudhae, cudhàniche, cudhei, inella, inello, inidha, nedha | ctr. acanta, innoce Sentences nch'est in cudha bidha innedha ◊ su de èssere indhedha no podet secare s'impinnu de s'amore! 2. si manteniant indhedha dae sos malàvios e dae sas cosas issoro Etymon ltn. inde illac Translations French là, loin English over there Spanish allá, allí Italian là, colà, lontano German dort, weit.

iscampiàre , vrb Definition andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere! Synonyms e antonyms acarare, acerare, acherare, acontrare, acrarare, afacare, bídere, cumparire, essire, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare / ispalaciae Sentences si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus 2. mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas Etymon srd. Translations French se montrer, apercevoir dans le lointain English to lean out, to perceive in the distance Spanish asomarse, divisar Italian affacciarsi, scòrgere da lontano German sich zeigen, erblicken.

tesànu , agt: texanu Definition chi est aillargu, de atesu Synonyms e antonyms atesu Sentences su desizu creschiat mannu ispinghendhe in altu cantos de passadu chi pariant chimas de montes texanos (L.Mele)◊ dae unu monte texanu a ponente sa luna si ndh'est rindhe (A.Serra)◊ cheres chi morza o chi dae me su seru andhet texanu Etymon srd. Translations French lointain English far Spanish lejano Italian lontano, distante German weit.